Decizia a fost motivată de ”fragmentarea politică” care afectează serios capacitatea guvernului de a aborda deficitul bugetar şi datoria publică.
Moody’s a avertizat că diviziunile politice vor împiedica eforturile de consolidare fiscală, ceea ce va slăbi substanţial finanţele publice ale Franţei în următorii ani. Datoria publică a ţării este estimată la 112% din PIB pentru 2024, iar deficitul bugetar la 6,1%.
Criza politică din Franţa a atins cote alarmante în ultimele luni, după alegeri parlamentare indecise şi eşecul guvernului condus de Michel Barnier, care a fost demis printr-o moţiune de cenzură.
În acest context, preşedintele Emmanuel Macron l-a numit pe Bayrou, liderul partidului Mişcarea Democratică, drept prim-ministru.
Bayrou are acum sarcina dificilă de a construi un consens pentru bugetul pe 2025 şi de a restabili stabilitatea politică.
Retrogradarea ratingului a provocat reacţii negative pe pieţele financiare. Indicele CAC 40 al Bursei din Paris a scăzut luni cu 0,71%, iar randamentul obligaţiunilor franceze pe 10 ani a urcat la 3,03%, aproape egalându-l pe cel al obligaţiunilor Greciei.
Analiştii consideră că Bayrou are o oportunitate limitată de a promova un buget pentru 2025 care să evite noi moţiuni de cenzură. Potrivit grupului Eurasia, există o probabilitate de 60% ca noul prim-ministru să reuşească să obţină sprijin pentru un buget modificat, bazat pe planurile fostului guvern, dar ajustat pentru a atrage stânga moderată.
Cu toate acestea, şansele de succes depind de capacitatea lui Bayrou de a negocia cu diverse grupuri politice, inclusiv cu alianţa de stânga Frontul Popular Nou şi independenţi, pentru a evita o nouă criză politică.
