- Anterior, Reuters a dezvăluit că preţurile mai mici la petrol, constrângerile bugetare şi creşterea creditelor neperformante ale companiilor se numără printre principalele riscuri economice cu care se confruntă Rusia, se arată în documentele pregătite pentru a fi discutate în interiorul Guvernului de la Moscova, iar o posibilă majorare a producţiei de petrol a SUA şi OPEC este un motiv special de îngrijorare.
„Vedem acum primele semne ale răcirii economiei. Deja pe baza rezultatelor din noiembrie şi în special decembrie, vedem că avansul economiei a încetat să mai fie frontal”, a declarat Reshetnikov, relatează Agerpres.
Acesta a adăugat: „Ritmul a încetinit într-o serie de industrii: alimentară, chimică, producţia de lemn şi cea auto. Volumul comenzilor din partea companiei este de asemenea în declin”.
„Un exemplu este piaţa auto, unde vânzările de automobile şi, în special, echipamente specializate şi agricole, care scad din cauza dobânzilor ridicate”, a atras atenţia oficialul rus. Acesta a explicat că Ministerul Economiei lucrează cu Banca Centrală a Rusiei şi Ministerul de Finanţe pentru a corela politica monetară şi fiscală.
„Căutăm un echilibru între reducerea inflaţiei şi creşterea economiei”, a declarat Reshetnikov.
Banca Centrală a Rusiei a menţinut dobânda de referinţă la nivelul record de 21%
Vineri, Banca Centrală a Rusiei a decis să menţină nemodificată dobânda de referinţă la 21%, cel mai ridicat nivel de după luna februarie 2003, în încercarea de a ţine sub control o inflaţie ridicată care a ajuns la 9,5%. Decizia oficialilor de la Banca Rusiei a declanşat un val de critici din partea companiilor, care se plâng că dobânzile mari sugrumă economia.
Tot vineri, Banca Rusiei a majorat prognoza de inflaţie pentru 2025, până la un interval cuprins între 7% şi 8% de la 4,5%-5% anterior, adăugând că inflaţia va reveni la nivelul ţintă de 4% în 2026 şi „va rămâne în apropiere de ţintă ulterior”. „Pe termen mediu, balanţa riscurilor inflaţioniste este orientată în sus”, a anunţat Banca Rusiei. Instituţia monetară a îmbunătăţit şi prognoza de creştere pentru 2025, cu o jumătate de punct procentual, până la un interval cuprins între 1% şi 2%.
Rusia a fost lovită de sancţiunile occidentale, impuse după ce Moscova a lansat invazia din Ucraina, ceea ce a afectat activele ruseşti.
Aliaţii apropiaţi ai Ucrainei avertizează Europa împotriva revenirii la gazele ruseşti, ca parte a unui acord de pace
Cei mai apropiaţi aliaţi ai Ucrainei au avertizat Uniunea Europeană să nu reia importurile de gaze naturale din Rusia ca parte a unui posibil acord de pace, Estonia numind această perspectivă ”o soluţie proastă din orice punct de vedere”, relatează CNBC, informează News.ro la 6 februarie.
Avertismentul vine după ce Financial Times a raportat că oficialii europeni analizează posibilitatea de a restabili fluxurile de gaze ruseşti către Europa pentru a reduce costurile regionale ale energiei.
Potrivit surselor citate în raportul publicat pe 30 ianuarie, unii oficiali UE susţin această măsură ca parte a unui eventual acord pentru încheierea războiului din Ucraina.
Estonia: ”Rusia a folosit energia ca armă”
Estonia, membră NATO şi vecină cu Rusia pe o frontieră de 294 km, a cerut UE să nu se lase din nou dependentă de energia rusă.
”Rusia a demonstrat de mai multe ori că foloseşte energia ca armă, iar întoarcerea la această dependenţă nu este deloc o soluţie bună,” a declarat Kadri Elias-Hindoalla, director în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei, într-un interviu pentru CNBC.
Ea a subliniat că UE trebuie să îşi respecte planul de eliminare treptată a importurilor de combustibili fosili din Rusia până în 2027 şi că Europa ar fi trebuit să înveţe lecţia încă din 2008, când Rusia a invadat Georgia.
”Poziţia noastră este clară: trebuie să maximizăm sancţiunile şi să limităm cât mai mult importurile de energie din Rusia,” a adăugat oficialul estonian.
Reacţia UE şi poziţia altor state europene
Ministerele de Externe ale Rusiei şi Ucrainei nu au oferit comentarii în legătură cu acest subiect, iar Comisia Europeană a declarat că ”nu face nicio legătură” între reluarea importurilor de gaze şi negocierile de pace pentru Ucraina.
”Când va veni acel moment, discuţiile vor avea loc cu Ucraina, iar noi nu confirmăm nicio conexiune între tranzitul gazului prin Ucraina şi negocierile de pace,” a declarat purtătoarea de cuvânt a UE, Paula Pinho.
Comisia Europeană rămâne angajată în planul său de eliminare treptată a gazului rusesc, adoptând în 2023 al 15-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei.
Lituania: ”Una dintre cele mai proaste idei din istorie”
Fostul ministru de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a criticat dur ideea de a restabili importurile de gaze ruseşti, numind-o ”una dintre cele mai proaste idei din istoria lumii” şi ”o trădare a victimelor nevinovate ale agresiunii ruse”.
Preşedintele lituanian Gitanas Nausėda a avertizat că, chiar şi în cazul unui acord de pace, poziţia geografică a ţării sale o face vulnerabilă la un conflict extins. Lituania, care are 2,8 milioane de locuitori, se învecinează la vest cu exclava rusă Kaliningrad şi la est cu Belarus, un aliat al Moscovei.
Polonia se opune ferm reluării importurilor de gaz
Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a îndemnat şi el liderii europeni să nu reia fluxurile de gaz rusesc.
”Sper că liderii europeni au învăţat lecţia agresiunii ruseşti împotriva Ucrainei şi că vor lua o decizie clară de a nu redeschide niciodată acest gazoduct,” a declarat Duda într-un interviu pentru BBC.
Declaraţia sa a făcut referire la gazoductul Nord Stream 1, care lega Rusia de Germania prin Marea Baltică, şi care a fost avariat în urma exploziilor din 2022.
Schimbarea aprovizionării cu gaze în Europa
Exporturile de gaz rusesc către Europa prin Ucraina au fost complet oprite la începutul anului 2025, marcând sfârşitul dominaţiei energetice a Moscovei asupra regiunii.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat atunci că oprirea tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina reprezintă ”una dintre cele mai mari înfrângeri ale Moscovei” şi a cerut Statelor Unite să furnizeze mai mult gaz Europei.
În replică, Rusia a avertizat că ţările europene vor fi cele mai afectate de această schimbare. Moscova mai poate transporta gaz doar prin gazoductul TurkStream, care alimentează Ungaria, Serbia şi Turcia.
