Spirits România, asociaţia patronală care reuneşte principalii producători şi importatori de băuturi spirtoase din România, a trimis autorităţilor o propunere de reformă substanţială a modului de calcul al accizei pentru băuturile care conţin alcool. Modelul de taxare ar aduce statului venituri suplimentare de 3,6 miliarde de lei, până în 2030.
”Spirits România, asociaţia patronală care reuneşte principalii producători şi importatori de băuturi spirtoase din România, a trimis autorităţilor o propunere de reformă substanţială a modului de calcul al accizei pentru băuturile care conţin alcool”, anunţă patronatul.
Propunerea urmăreşte reducerea decalajelor actuale dintre accizele pe categorii de produse, corelarea accizelor cu conţinutul efectiv de alcool pur şi introducerea unui mecanism predictibil de ajustare pe baza indicelui mediu al preţurilor de consum.
„Propunerea noastră contribuie la creşterea constantă a veniturilor bugetare, concomitent cu sprijinirea obiectivelor de sănătate publică şi convergenţă fiscală. Am solicitat autorităţilor o dezbatere cât mai urgentă a acestei propuneri, în interesul consumatorilor şi al economiei româneşti”, a declarat Florin Rădulescu, preşedintele Asociaţiei Spirits România.
În acest moment, consumatorii plătesc aproape de patru ori mai multă acciză pentru o unitate standard de băutură spirtoasă decât pentru bere şi de până la 64 de ori mai mult decât pentru vin, potrivit unui studiu Roland Berger, publicat în luna octombrie.
Creşterea cu peste 14% a accizei pentru băuturile spirtoase a dus la scăderea încasărilor acestei taxe la bugetul de stat deoarece consumatorii se orientează către băuturile mai ieftine din piaţa ilicită, nefiscalizată. Mai exact, de la începutul acestui an acciza la băuturile spirtoase a fost majorată de două ori – o dată cu 4,4% începând de la 1 ianuarie 2025 şi apoi cu 10%, de la 1 august 2025. În pofida acestor majorări de taxe, veniturile statului rezultate din colectarea de accize la băuturile spirtoase au scăzut cu 53,87 milioane lei în primele 9 luni ale lui 2025 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2024. O nouă majorare de 10% este prevazută în HG 141/2025 pentru 1 ianuarie 2026, însă reprezentanţii Spirits România avertizează că păstrarea acestui calendar de creştere a accizei va avea consecinţe dramatice, cu impact major asupra proliferării băuturilor din piaţa nefiscalizată.
”O mai bună armonizare a discrepanţelor dintre valorile accizelor pentru bere, vin şi băuturi spirtoase ar oferi venituri suplimentare semnificative de 3,6 miliarde lei până în 2030, şi ar asigura alinierea treptată la mediile Uniunii Europene, fără impact disproporţionat asupra producătorilor locali. În plus, prin adoptarea graduală a unui regim de accize armonizat între diferitele categorii de băuturi alcoolice, bazat pe conţinutul de alcool, guvernul poate nu doar să crească veniturile fiscale, ci şi să promoveze tipare de consum mai sănătoase. De mai mulţi ani, industria băuturilor spirtoase este iniţiator şi susţinător a numeroase campanii dedicate consumului responsabil, având ca scop promovarea moderaţiei, creşterea gradului de conştientizare privind riscurile consumului abuziv de alcool şi încurajarea alegerilor informate în rândul consumatorilor. În acest context, sectorul băuturilor spirtoase este pregătit să colaboreze în continuare cu autorităţile pentru extinderea acestor iniţiative la nivel naţional, în vederea obţinerii unui impact social mai amplu”, arată patronatul.
Propunerea Spirits de reformare a modului de calcul al accizei pentru băuturile care conţin alcool este bazată pe un calendar etapizat de armonizare a valorii accizelor, pe o perioadă de trei ani, urmat de aplicarea simultană şi proporţională a modificărilor accizelor pentru toate categoriile de băuturi alcoolice, începând cu anul 2029, menţinând un raport echitabil între produse.
În plus faţă de calendarul etapizat, Spirits a mai propus introducerea unui mecanism predictibil de actualizare a nivelului accizei, prin indexarea o dată la trei ani pe baza indicelui mediu al preţurilor de consum, eliminând volatilitatea generată de ajustările anuale.
Studiul realizat de compania de consultanţă Roland Berger arată că sectorul băuturilor spirtoase reprezintă un contributor important la economia României — susţinând zeci de mii de locuri de muncă, generând venituri fiscale semnificative şi creând valoare adăugată în multiple domenii, de la agricultură până la industria ospitalităţii.
Astfel, potrivit studiului de piaţă Roland Berger, în anul 2024, sectorul băuturilor spirtoase a contribuit cu aproape un miliard de euro la PIB-ul României, o valoare comparabilă cu producţia industrială a unor judeţe precum Buzău sau Olt.
Sectorul susţine aproximativ 23.400 de locuri de muncă, dintre care 9.200 sunt directe, în producţie şi vânzări, 9.800 sunt indirecte, în agricultură, logistică, marketing şi construcţii, iar 4.400 sunt locuri de muncă induse, în alte domenii de sprijin. Aproape o treime dintre aceste poziţii se regăsesc în agricultură, reflectând cererea ridicată pentru cereale, fructe şi alte materii prime.
Spirits Romania este o asociaţie patronală care reuneşte principalii producători şi importatori de băuturi spirtoase din România. Spirits Romania a fost înfiinţata în 2013. Industria băuturilor spirtoase din România susţine 23.400 de locuri de muncă, dintre care 9.200 sunt directe, în producţie şi vânzări, 9.800 sunt indirecte, în agricultură, logistică, marketing şi construcţii, iar 4.400 sunt locuri de muncă induse, în alte domenii de sprijin Membrii Spirits Romania exportă băuturi spirtoase de toate tipurile în peste 30 de ţari din Europa, Asia şi America. Spirits Romania este afiliată la Spirits Europe, organizaţia reprezentativă la nivel european a industriei alcoolului, ce reuneşte peste 31 de asociaţii naţionale din 24 de ţări. Spirits Romania reprezintă principalele companii producătoare şi importatoare de băuturi spirtoase din România: BDG, Diageo, Pernod Ricard Romania, Prodal, Prodvinalco, PPD, Coca-Cola HBC România, Alexandrion Saber Distilleries şi Maspex.
