“Astăzi am avut o primă şedinţă a Comandamentului Energetic Naţional, împreună cu toţi factorii implicaţi în acest subiect. Principala temă a reprezentat-o pregătirea pentru iarnă în materie de gaze naturale şi, cel mai important, dat fiind condiţiile meteo ale României de astăzi, situaţia referitoare la producţia de energie electrică la nivel naţional. În momentul de faţă suntem într-o situaţie echilibrată, deşi avem cel mai mic debit pe Dunăre din ultimii 32 de ani şi perspectiva meteorologică arată că doar în luna noiembrie vom avea o creştere a precipitaţiilor care să echilibreze sistemul hidrologic al României. Pe de altă parte, cei de la Hidroelectrica ne-au asigurat că există, în momentul de faţă, suficiente depozite în lacurile de acumulare pentru a echilibra, atunci când este cazul, sistemul energetic. Pe segmentul de hidro, producţia este undeva la 5.714 megawaţi, din care 31% din fotovoltaic, 22% nuclear, 18% cărbune, 14% hidrocarburi, 10% hidro, 2,28% eolian şi în rest biomasă şi instalaţii de stocare”, a spus Ivan, la finalul Comandamentului Energetic.
Acesta a adăugat că, din punct de vedere practic, scopul final este creşterea capacităţilor de producţie în materie de energie electrică. Totodată, şeful de la Energie a susţinut că autorităţile trebuie să se asigure că sunt suficiente gaze, la un preţ bun, pentru a trece cu bine iarna care urmează.
“Având o iarnă mai grea în anul anul 2024 spre 2025, ceea ce a însemnat automat un consum crescut cu peste un miliard de metri cubi. Ne pregătim pentru iarna lui 2025 spre 2026, cu o previziune de creştere a necesarului de gaze naturale destul de consistentă. Săptămâna viitoare vom avea o nouă întâlnire la Ministerul Energiei cu toţi factorii implicaţi pentru a ne asigura un grafic, cu răspundere foarte clară a fiecăruia, că vom avea suficiente gaze la un preţ bun, fără a creşte preţul gazelor pentru iarna lui 2025 spre 2026. De asemenea, foarte important pentru a menţine un echilibru este să intrăm pe capacităţi noi de producţie în următorul an şi jumătate, iar proiecţia pe care am făcut-o, analizând toate datele pe care le avem la nivelul Ministerului Energiei, împreună cu companii la care suntem în momentul de faţă acţionari unici sau majoritari şi plus piaţa privată, vorbim în total de o putere instalată în următorul an şi jumătate de circa 1.591 de megawaţi. Cea mare pondere vine dinspre energia solară, de aproape 1.000 de megawaţi, din stocare peste 200 megawaţi, din eolian 53 megawaţi şi din hidrocarburi 357 megawaţi”, a susţinut ministrul de resort.
Potrivit oficialului, chiar dacă media debitului Dunării este, la ora actuală, la un minim al ultimilor 32 de ani, de 2.100 mc/secundă, pe baza tuturor previziunilor, nu se pune problema ca reactoarele de Cernavodă să se oprească.
“Pe de altă parte, Hidroelectrica este pregătită cu o înmagazinare în lacurile de acumulare, care este la peste 94% din capacitatea naţională, pentru a interveni atunci când este un vârf de consum şi a uzina în această perioadă, în special în intervalul de după ora 16:00, până la ora 21:00. Evident că hazardul poate să apară oricând, dar noi vrem să fim pregătiţi şi ne pregătim inclusiv pentru iarnă. Noi suntem oameni gospodari, ca să zic aşa, şi nu lăsăm timpul să treacă, să venim în septembrie să ne pregătim pentru iarnă. Chiar de acum vorbim despre stocurile de gaze ale României. Unul dintre potenţialele riscuri pe care mi le-au prezentat colegii mei îl reprezintă vegetaţia care poate să scurt-circuiteze liniile de mare tensiune. Am pregătit împreună cu colegii mei o adresă către toţi furnizorii, distribuitorii şi transportatorii de energie prin care i-am informat ca au termen de maximum 90 de zile în care să prezinte graficul de lucrări pentru a evita punerea în pericol a acestor reţele. Mai exact să nu ajungă vegetaţia în contact cu reţelele”, a afirmat Bogdan Ivan.
Întrebat care este situaţia importurilor de energie ale României, în această perioadă, ministrul Energiei a punctat faptul că, în timp ce consumul este “undeva la 6.000 de megawaţi”, producţia se situează la o medie de 5.700 – 5.800 de megawaţi, în ultima lună, iar diferenţa de circa 200 de megawaţi se importă “evident la preţ deloc bun”.
“Dar dacă ne raportăm la aceeaşi perioadă a anului trecut, e o situaţie mai bună din acest punct de vedere, pentru că e o cantitate foarte mică pe care o importăm. Din acest motiv, finanţăm acum prin PNRR şi prin Fondul de modernizare, creşterea capacităţilor de stocare a energiei”, a explicat ministrul Energiei.
În acest context, demnitarul a menţionat că Transgaz l-a anunţat, joi, de finalizarea gazoductului Tuzla – Podişor, care va conecta şi va prelua rezervele de gaze din Neptun Deep, o investiţie de 500 de milioane de euro.
