Sunt necesari pași concreți pentru extinderea Coridorului Sudic de Gaze în Europa de Sud-Est și Balcani, a declarat ministrul român al Energiei, Sebastian-Ioan Burduja, într-un interviu exclusiv pentru jurnaliștii de la Trend, relatează Rador Radio România.
El a menționat că starea de volatilitate și incertitudine continuă pe piața gazelor naturale, care este marcată de numeroase evenimente care au adus noi provocări și preocupări.
„Abandonarea treptată a gazului rusesc și diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare sunt, fără îndoială, un succes, dar trebuie să înțelegem că aceste măsuri necesare au adus în același timp noi dimensiuni de complexitate, în ciuda faptului că nu au existat lipsuri majore de gaz de la începutul războiului din Ucraina.
Eliminarea majorității gazului rusesc în ultimii trei ani a făcut, de asemenea, piețele europene de gaz mai vulnerabile la șocurile prețurilor, ca răspuns la întreruperi pe termen scurt, la creșterea cererii de gazul lichefiat din Asia sau la valurile de frig cu care ne-am confruntat în sezonul rece”, a spus Burduja.
Burduja a remarcat că, deși factori circumstanțiali au condus la această situație tensionată pe piața gazelor, acest fenomen evidențiază faptul că în prezent pe piața gazelor un grad ridicat de umplere a instalațiilor de depozitare la începutul sezonului rece poate să nu mai fie o măsură suficientă în cazul unui eveniment neașteptat – un val de frig semnificativ sau o întrerupere a furnizării de gaze.
„Uneori, producția internă și stocarea de gaze își dovedesc limitările. În tot acest amalgam de incertitudini și preocupări, Coridorul Sudic de Gaze a împlinit deja patru ani de funcționare, dovedind cu fiecare an contribuția esențială la asigurarea și diversificarea aprovizionării cu gaze a Europei.
Cei patru ani de funcționare ai Coridorului Sudic de Gaze au schimbat semnificativ piața europeană de gaze naturale, prin facilitarea furnizării de gaze naturale în Europa prin Coridorul Sudic”, a adăugat el.
„Avem toate argumentele în favoarea procesului de extindere a Coridorului Sudic de Gaze. Există o nevoie clară de volume suplimentare substanțiale și de noi furnizori, în special în țările din Europa Centrală și de Sud-Est.
Având în vedere succesul incontestabil al acestei infrastructuri de transport de gaze și importanța ei deosebită în consolidarea securității energetice a Europei, sunt necesari pași concreti mai mult ca niciodată în implementarea planurilor de extindere a Coridorului Sudic de Gaze, care iau în considerare și sud-estul Europei și Balcanii, pentru a asigura legătura acestor regiuni cu Coridorul de Sud al Gazelor, mai ales că există posibilitatea valorificării infrastructurii de transport al gazelor din aceste țări.
Pentru ca acest lucru să devină realitate, este nevoie de o cooperare sporită între țările noastre, de acțiuni imediate și de pași concreti în planurile de extindere a Coridorului Sudic al Gazelor.
Corelând acest deziderat strategic privind Coridorul Sudic de Gaze cu cel de-al doilea proiect de o importanță deosebită pentru securitatea energetică, cablul submarin pe care dorim să-l implementăm împreună, pe de o parte, și multitudinea de evenimente potențial perturbatoare înregistrate pe piața globală și europeană a gazelor în ultimul an, ar fi oportun să se aibă în vedere organizarea de întâlniri de lucru semestriale în acest format prestigios, pentru o cooperare consolidată și mai activă și un nou avânt pentru acțiuni coordonate de dezvoltare a dialogului între ţările noastre”, a spus Burduja.
„Prin conducta BRUA, conducta Iași-Ungheni-Chișinău, Coridorul Transbalcanic și interconexiunile operaționale de gaze cu țările învecinate, România funcționează deja ca un important hub regional pentru furnizarea de gaze.
Vedem de ceva vreme cât de importantă s-a dovedit a fi reactivarea transportului de gaze pe Coridorul Transbalcanic, în special pentru securitatea aprovizionării Republicii Moldova. Aș dori să salut în acest context pachetul de asistență pentru Republica Moldova și sprijinul permanent al UE pentru ca sectorul energetic al Republicii Moldova să devină pe deplin independent și integrat în piața europeană.
De asemenea, aș dori să subliniez faptul că proiectul Neptun Deep din Marea Neagră înregistrează progrese foarte bune, lucrările mergând conform planului, obiectivul nostru fiind să avem prima producție sau ceea ce numim „primul gaz” în 2027. Este un proiect care va consolida rolul României ca actor energetic în regiune. România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană”, a spus ministrul.
Burduja a remarcat că proiectul „Conducta de transport de gaze Marea Neagră-Podișor” este unul dintre cele mai importante proiecte pe care operatorul român de transport de gaze Transgaz le va implementa pentru a permite gazului din Marea Neagră să intre în Sistemul Național de Transport al Gazelor și, implicit, în circuitul economic.
„Gaoductul Tuzla-Podișor este, de asemenea, necesar pentru a putea transporta potențialele volume de gaze naturale care ar veni în România din zona Mării Caspice, de la terminalele GNL din Turcia și Grecia sau alte surse.
În același timp, TRANSGAZ, operatorul Sistemului de Transport al Gazelor din România, a asigurat prin investiții semnificative capacitatea de curgere inversă în gazoductele de tranzit, așa încât au fost create premisele, pe teritoriul României, pentru deplina exploatare a Coridorului Transbalcanic și preluarea rezervelor de gaze necesare nu doar României, ci și altor state din regiune.
La toate aceste demersuri, adăugăm majorarea de la 1 octombrie 2023 a capacității de transport a Interconexiunii Arad-Szeghed, pe direcția România-Ungaria, până la 2,6 miliarde metri cubi/an, un alt pas important care vizează asigurarea capacităților de transport sporite pentru sursele alternative de gaze naturale provenite din sud către regiunea Europei Centrale și de Est, prin cooperarea dintre operatorii de sistem din Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria”, a declarat operatorii de sistem din Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria.
„Prioritățile noastre sunt securitatea energetică, energia ieftină și apoi energia verde curată, în această ordine. După încheierea tranzitului de gaze rusești prin Ucraina, problema rezilienței UE în ceea ce privește aprovizionarea cu energie a devenit din ce în ce mai presantă.
Securitatea energetică a UE este acum mult mai strâns legată de evoluțiile de pe piețele globale de gaze. Nu trebuie să uităm că, în cadrul planului REPowerEU, UE și-a propus să pună capăt definitiv importurilor de gaze rusești până în 2027, o provocare care este amplificată și de obiectivele ambițioase pe care UE trebuie să le îndeplinească pentru a atinge emisiile nete zero până în 2050.
Prin urmare, cea mai bună cale de urmat în fața tuturor acestor provocări este doar una – cooperarea întărită între țările noastre, iar acest cadru de dialog pe care Reuniunea Coridorului de Gaze Sud îl oferă țărilor noastre este unul extrem de valoros”, a conchis el.
