Lipsa contului bancar e la fel de absurdă ca lipsa unui sediu social, spun inițiatorii
“Lipsa contului bancar deschis la o instituţie de credit din România, în cazul persoanelor juridice, constituie motiv de inactivare fiscală, aceasta fiind o informaţie financiară la fel de importantă ca lipsa sediului social, lipsa organelor statutare sau a duratei de funcţionare a societăţii, care la rândul lor constituie motive de inactivitate fiscală. De asemenea, se propune ca nedepunerea în termen de 5 luni de zile de la împlinirea termenului legal a situaţiilor financiare anuale să constituie condiţie de declarare ca inactiv a persoanei juridice, întrucât, potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aceste situaţii trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a altor informaţii, în condiţiile legii, referitoare la activitatea desfăşurată”, se arată în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de act normativ, scrie Agerpres.
În plus, Ministerul Finanţelor propune limitarea perioadei de inactivitate la maximum un an pentru persoanele/entităţile care vor intra în inactivitate după intrarea în vigoare a legii, respectiv 3 ani pentru inactivare voluntară (la Oficiului Naţional al Registrului Comerţului). Pentru inactivii care depăşesc perioada maximă reglementă şi nu se reactivează, ANAF va solicita insolvenţa, lichidarea sau radierea, după caz, susţin iniţiatorii.
De asemenea, pentru contribuabilii/plătitorii declaraţi inactivi cu o vechime în inactivitate mai mare de 3 ani şi care nu se reactivează în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii, autorităţile fiscale vor solicita deschiderea procedurii insolvenţei sau dizolvarea/lichidarea/radierea acestora, după caz. Acelaşi lucru se va întâmpla în cazul celor declaraţi inactivi cu o vechime în inactivitate mai mică de 3 ani, dacă nu se reactivează în termen de un an de la data intrării în vigoare a legii, autorităţile fiscale vor cere deschiderea procedurii insolvenţei sau dizolvarea/lichidarea/radierea acestora.
“În plus se propune ca organul fiscal să recupereze cheltuielile efectuate de acesta în vederea lichidării/radierii/dizolvării persoanelor juridice declarate inactive de la asociaţii persoanei juridice, care răspund solidar, pentru aceste cheltuieli”, se mai arată în documentul citat.
România are aproape 500.000 de afaceriști cu dări neplătite
Potrivit datelor furnizate de ANAF, citate în nota de fundamentare a proiectului de lege, în prezent sunt înregistraţi 462.730 contribuabili/plătitori inactivi, dintre care cu obligaţii fiscale neachitate 120.322 de contribuabili/plătitori (3,53 miliarde lei). 292.330 de contribuabili/plătitori se află în starea de inactivitate de mai mult de 5 ani, 61.811 sunt în stare de inactivitate între 3-5 ani şi 108.589 contribuabili/plătitori sub 3 ani.
Potrivit Codului fiscal, unul dintre efectele inactivităţii este că acei contribuabili care desfăşoară activităţi economice în perioada de inactivitate sunt supuşi obligaţiilor privind plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale obligatorii, dar, în perioada respectivă, nu beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor efectuate.
