Senatul României a adoptat, în ședința din 26 mai 2025, o propunere legislativă inițiată de deputatul Silviu Vexler, reprezentant al Federației Comunităților Evreiești din România, care aduce modificări importante Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Proiectul a fost susținut de parlamentari din toate partidele importante – PSD, PNL, USR și AUR – și urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, care are rol de cameră decizională.
Una dintre modificările-cheie aduse de inițiativă vizează incriminarea explicită a exercitării fără drept a funcțiilor religioase. Astfel, art. 23 alin. (4) este reformulat pentru a acoperi nu doar funcția de preot, ci și pe cele de pastor, rabin, imam, alți oficianți de cult, precum și pe cea de monah. Potrivit noii redactări, exercitarea fără drept a atribuțiilor aferente acestor funcții „constituie infracțiune și se pedepsește potrivit Codului penal”.
Această prevedere vine în urma unor incidente mediatizate în care persoane neautorizate s-au prezentat ca preoți sau monahi, provocând prejudicii de imagine cultelor și afectând încrederea credincioșilor.
O altă prevedere importantă, introdusă la art. 29, alin. (11), consfințește dreptul exclusiv al cultelor de a stabili modalitățile religioase prin care sunt cinstite persoanele canonizate, beatificate, sanctificate sau recunoscute ca simboluri identitare proprii. Această dispoziție are scopul de a proteja patrimoniul spiritual și identitar al cultelor împotriva unor utilizări neautorizate sau profanatoare.
Inițiativa mai prevede că personalul care desfășoară activități religioase în cadrul asociațiilor religioase trebuie să fie numit în mod formal de către respectivele structuri, în conformitate cu regulamentele și mărturisirea de credință ale acestora. De asemenea, este interzisă desfășurarea fără drept a unor astfel de activități pentru credincioșii altor structuri religioase.
Potrivit expunerii de motive și corespondenței cu Secretariatul de Stat pentru Culte, proiectul a fost elaborat în urma consultării prealabile cu reprezentanții cultelor recunoscute în România. Cele mai multe dintre acestea și-au exprimat acordul față de propuneri. Biserica Ortodoxă Română a solicitat includerea expresă a termenului „monahale” în art. 23, iar Biserica Evanghelică Română a cerut eliminarea termenului „vestitor”, propuneri care au fost integrate în forma finală.
Alte culte, cum este cel Penticostal, s-au exprimat împotriva proiectului, invocând istoricul de persecuție din partea regimurilor totalitare. Cultul Penticostal a transmis că preferă să gestioneze cazurile de impostură în interior, deși este unul dintre cultele din care s-au desprins numeroase facțiuni care folosesc termenul „penticostal”. De altfel, există deja pastori ale unor asemenea biserici penticostale independente care au denunțat demersul legislativ.
În motivația propunerii legislative, deputatul Vexler subliniază necesitatea clarificării normelor juridice din domeniul libertății religioase, pentru a preveni abuzurile, a proteja autonomia cultelor și a asigura coerența aplicării legii. Inițiativa este prezentată ca un pas esențial în modernizarea legislației naționale în acord cu standardele europene și internaționale.
Propunere legislativă incriminare uzurpare calitate de preot by florinpuscas
