Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat faptul că Legea salarii va fi amânată pentru anul viitor și astfel România întinde la maxim termenul pe care ni-l permite Comisia Europeană. Legea salarizării este un jalon din PNRR și România este obligată să o implementeze, pentru a evita riscul de a pierde banii europeni.
„Având în vedere faptul că legea salarizării nu s-a prea lucrat mare lucru până acuma pe ea – și culmea e că personal am trecut prin acest exercițiu în 2016, când am pregătit un draft care n-a mai fost luat în calcul pentru că s-a decis politic o altă variantă – am reușit să discutăm. Colegii din minister au discutat deja cu Comisia Europeană să fie împinsă pentru anul viitor, în vară, adică cumva la maximul termenului posibil”, a spus ministrul, în cadrul emisiunii ”În fața ta!”, de la Digi 24.
Declarația vine în contextul în care legea salarizării este una dintre reformele asumate prin PNRR, iar întârzierea aplicării acesteia ar putea genera tensiuni în rândul angajaților din sistemul bugetar. Conform Planului Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu 2025-2031, etapa a doua a acestei reforme trebuia să fie implementată până la sfârșitul trimestrului II din 2025. Reforma salarizării unitare are drept scop modificarea semnificativă a modului în care sunt remunerați angajații din sectorul public.
Boloș: PNRR se află astăzi într-un moment de răscruce
Marți seară, Marcel Boloș a explicat într-un amplu mesaj cum a evoluat implementarea PNRR, de ce am ajuns „într-un moment de răscruce” și cum mai poate fi salvat, totuși, acest plan.
„PNRR se află astăzi într-un moment de răscruce. De acest plan depinde în mare măsură modernizarea României – prin reforme, prin investiții, prin reconstruirea încrederii în capacitatea statului de a livra”, a susținut fostul ministru, pe Facebook.
Boloș a mai notat în postarea sa că ne confruntăm cu „două categorii enorme de risc”:
„1. Riscul de a pierde o sumă considerabilă de bani din PNRR, evaluată de serviciile Comisiei Europene și ale PNRR la suma colosală estimată la 7,8 miliarde euro. Această sumă, cel mai probabil, s-ar tăia din împrumut. Dar pentru România este o veritabilă sursă de finanțare ieftină a investițiilor, având un cost al dobânzii de doar 1,5% – 2%, nu 8% cum ne împrumutăm;
2. Riscul ca învestiții de 26,9 miliarde euro (diferența dintre valoarea contractelor de finanțare de 46,9 miliarde euro și noua valoare actualizată a PNRR adică 20,4 miliarde euro), implementate de ministerele de linie, să rămână fără sursă de finanțare sau să fie continuate cu surse de finanțare din bugetul de stat. Rămâne de văzut ce se va întâmpla din punct de vedere al deciziei guvernamentale”.
