Proteste faţă de preţul la combustibil provoacă haos în Irlanda şi se extind în Norvegia, ţară producătoare de petrol

Protestele faţă de preţurile la combustibil au ajuns în a patra zi şi au provocat haos în Irlanda, dar s-au extins în Norvegia, ca efect secundar al conflictului din Orientul Mijlociu, relatează The Guardian.

Transportatorii, fermierii şi alte grupuri au blocat autostrăzile şi au paralizat anumite zone din Dublin vineri, în a patra zi consecutivă de acţiune.

În Irlanda, protestele au provocat penurie de combustibil şi perturbări în transporturi, iar în Norvegia, şoferii de camioane care participă la protestul „Strigătul motorinei” au invadat capitala.

Guvernul irlandez a pus armata în stare de alertă pentru a ajuta la îndepărtarea blocajelor, iar poliţia a avertizat unii protestatari să se disperseze sau altfel vor fi arestaţi, ceea ce a stârnit sfidare şi ameninţări că vor continua perturbările timp de săptămâni, dacă va fi necesar.

Protestele pun în pericol aprovizionarea cu alimente, combustibil, apă potabilă şi furaje, a declarat poliţia, An Garda Síochána, într-un comunicat. „Acest lucru este intolerabil şi contrar legii”, au transmis autorităţile. Liderii guvernamentali au acuzat protestatarii că ţin ţara „într-un şantaj”.

„ESTE ILOGIC”. EFECTELE PROTESTELOR ÎN IRLANDA

Blocarea porturilor şi a unei rafinării a însemnat că Irlanda a fost pe punctul de a refuza livrările de petrol şi de a-şi pierde aprovizionarea, a declarat premierul, Mícheál Martin, pentru RTÉ. „Este inacceptabil, este ilogic”, s-a indignat el.

Luna trecută, guvernul irlandez a anunţat un pachet de măsuri în valoare de 250 de milioane de euro pentru reducerea costurilor combustibilului, incluzând o reducere temporară a accizelor, extinderea unui program de rambursare a motorinei pentru transportatori şi operatori de autobuze şi o prelungire a alocaţiei pentru combustibil.

Blocajele de la singura rafinărie de petrol din Irlanda, situată la Whitegate, în comitatul Cork, şi de la depozitele de combustibil din oraşul Galway şi din Foynes, în comitatul Limerick, au paralizat livrările. Zeci de staţii de alimentare au rămas fără stocuri şi au fost emise avertismente, în timp ce şoferii se grăbeau să-şi umple rezervoarele cu benzină şi motorină.

Colonele de tractoare şi alte vehicule au blocat autostrăzile şi artera principală din Dublin, O’Connell Street. Organizaţia Medicală Irlandeză a declarat că timpul de răspuns mai lent al serviciilor de urgenţă şi programările medicale ratate vor afecta bunăstarea pacienţilor. Compania de curierat DPD a suspendat livrările.

Protestatarii erau pregătiţi să rămână în capitală săptămâni întregi, a declarat un purtător de cuvânt, John Dallon, pentru RTÉ. „Dacă va dura o lună, suntem pregătiţi să stăm aici”, a spus el.

El a acuzat guvernul că ignoră situaţia dificilă a persoanelor care se confruntă cu greutăţi şi ruina din cauza costurilor combustibilului. „Cum îndrăznesc să iasă în faţă şi să spună că aceşti oameni care protestează ţin ţara în şantaj? Guvernul este cel care ţine această ţară în şantaj, nu protestatarii”, a spus reprezentantul protestatarilor.

Prim-ministrul a amânat o misiune comercială în Canada pentru a gestiona criza.

„ACTORI EXTERNI”

În ciuda măsurilor de atenuare luate de guvern, în ultimele săptămâni preţul motorinei a crescut de la 1,70 euro pe litru la 2,17 euro, iar cel al benzinei a sărit de la 1,74 euro la 1,97 euro.

Reprezentanţii industriei urmau să transmită nemulţumirile la o întâlnire cu miniştrii, vineri, dar nu era clar dacă acest lucru îi va satisface pe protestatari, care au cerut discuţii directe cu guvernul.

Ministrul justiţiei, Jim O’Callaghan, a declarat că „actori externi”, precum activistul britanic de extremă dreapta Tommy Robinson, manipulează protestele în interes propriu.

La recentele alegeri din Danemarca, Partidul Popular Danez de extremă dreapta a încercat să exploateze nemulţumirile plătind alegătorilor benzina.

PROTESTE ÎN NORVEGIA, UN PRODUCĂTOR DE PETROL

În Norvegia, protestatarii au condus vineri un convoi de camioane către parlamentul din Oslo. Aproximativ 70-80 de camioane, unele cu bannere pe care scria „nok er nok!” (ajunge!), s-au alăturat unui alt grup cunoscut sub numele de Dieselbrølet (Strigătul motorinei). Doar câteva de camioane au fost lăsate să intre în capitală.

Norvegia a redus taxele pe combustibil la 1 aprilie, dar transportatorii spun că au nevoie de preţuri mai previzibile şi mai mici. Deşi este un producător de petrol, preţurile combustibililor din Norvegia au crescut vertiginos de la închiderea efectivă a strâmtorii Hormuz. Institutul de Statistică al Norvegiei a declarat că preţul combustibililor şi al lubrifianţilor a crescut cu 17,9% din februarie până în martie.

Un purtător de cuvânt al Institutului de Statistică din Norvegia a declarat că nu s-a înregistrat niciodată o creştere lunară mai accentuată a preţurilor la combustibil, folosind indicele de inflaţie IPC. „Ultima dată când am observat ceva similar a fost în primăvara anului 2022, în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, dar în acel caz creşterea preţurilor s-a produs pe parcursul a două luni consecutive”, a precizat oficialul.

Creşterea preţurilor petrolului de când SUA şi Israelul au început să atace Iranul pe 28 februarie a zguduit pieţele globale şi a declanşat proteste din partea consumatorilor şi a întreprinderilor care doresc ca guvernele să facă mai mult pentru a atenua impactul.

Unele ţări au anunţat reduceri temporare ale taxelor pe combustibil, în timp ce altele au luat măsuri pentru a restricţiona cererea şi au luat în considerare raţionalizarea. Filipine a declarat starea de „urgenţă energetică naţională”. Autorităţile din Franţa au încercat să prevină penuria generalizată anunţând vineri că cisternele cu combustibil vor avea voie să circule în weekenduri şi de sărbătorile legale până pe 11 mai.

viewscnt

Iran: Președintele parlamentului cere încetarea focului în Liban și deblocarea activelor înainte de începerea negocierilor cu SUA

AUR: Aproximativ două treimi dintre români se opun sprijinului României pentru războaiele din Ucraina şi Iran/ Dan Dungaciu: Românii nu vor război! Prăbuşirea încrederii în instituţii arată ruptura gravă dintre stat şi cetăţeni