În mai multe oraşe din Bulgaria au avut loc sâmbătă demonstraţii împotriva adoptării monedei euro, care ar urma să se producă la 1 ianuarie 2026, participanţii la protestele organizate în apărarea monedei naţionale, leva, cerând organizarea unui referendum şi demisia actualului guvern, relatează Novinite.com.
Convoaie de maşini şi marşuri de protest au fost organizate în Sofia, Varna, Veliko Tarnovo şi Iambol, iar alte adunări au fost semnalate în Pazardjik, Burgas, Şumen şi Ruse.
În capitala Sofia, protestul a început la ora locală 19:00 în faţa Adunării Naţionale. Demonstranţii au blocat bulevardul Ţar Osvoboditel, scandând lozinci în favoarea monedei naţionale şi fluturând drapele bulgare. Marşul de protest a traversat bulevardele Patriarh Evtimi şi Vitoşa, înainte de a se întoarce la punctul de plecare. În întreaga zonă a fost o prezenţă puternică a forţelor de ordine, pentru a asigura ordinea.
La Varna a fost al şaselea weekend consecutiv de proteste faţă de euro. Oamenii s-au adunat în Piaţa Independenţei înainte de a mărşălui pe principalele străzi ale oraşului. Mulţimea, condusă în parte de partidul naţionalist „Renaştere”, a intonat cântece patriotice şi imnul naţional. Participanţii şi-au exprimat îngrijorarea că adoptarea euro va duce la scăderea nivelului de trai şi va submina suveranitatea economică a Bulgariei.
În Veliko Tarnovo, a fost cel de-al patrulea protest în decurs de o lună şi jumătate. Manifestanţii au mărşăluit pe străzile centrale şi s-au adunat în faţa clădirii Administraţiei Regionale. Deputatul Anghel Iancev s-a adresat mulţimii, insistând asupra organizării unui referendum pentru amânarea adoptării euro, apărarea leva şi forţarea guvernului să demisioneze. Potrivit lui Iancev, introducerea euro are loc în mod ilegal, fără consultarea publică şi pe baza unor date economice manipulate. „Puterea unei monede rezidă în atractivitatea sa şi în încrederea pe care o inspiră”, a declarat el susţinătorilor săi.
O coloană de maşini a protestat şi în Iambol, marcând a doua acţiune de acest gen din ultimele săptămâni. Deputatul Nikola Dimitrov de la partidul de extremă dreapta „Reneştere” a declarat că acţiunile de protest şi voturile de neîncredere vor continua până la demiterea actualului guvern. El a subliniat că cererile protestatarilor depăşesc problemele monetare şi includ solicitarea de alegeri anticipate. „Instabilitatea politică ar putea de fapt să contribuie la protejarea leva”, a susţinut deputatul.
Demonstraţii similare au fost semnalate şi în Pazardjik, Burgas, Şumen şi Ruse. Organizatorii şi susţinătorii mişcării au declarat că protestele vor continua cel puţin până pe 8 iulie, când Consiliul pentru Afaceri Economice şi Financiare al UE (ECOFIN) urmează să voteze definitiv foaia de parcurs pentru aderarea Bulgariei la zona euro.
Bulgaria a primit, la începutul lunii trecute, aprobarea Comisiei Europene şi a Băncii Centrale Europene de a adera la euro de la 1 ianuarie 2026. În ciuda beneficiilor preconizate de adoptarea monedei unice europene, mulţi bulgari sunt însă sceptici. Corupţia generalizată, inegalitatea flagrantă a veniturilor şi o criză politică de patru ani marcată de o serie de alegeri anticipate şi coaliţii fragile au erodat încrederea în autorităţi. Mulţi se tem de o creştere a preţurilor în timpul tranziţiei, aşa cum s-a întâmplat în alte ţări care au aderat în ultimul deceniu.
Bulgaria, care a aderat la Uniunea Europeană în 2007, odată cu România, va deveni a 21-a ţară care va adopta euro la 1 ianuarie 2026. Schimbarea va facilita fluxurile comerciale şi îi va oferi un loc în Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, care stabileşte rata dobânzii.
Adoptarea monedei unice de către Bulgaria va avea loc la trei ani după ultima extindere a zonei euro, când Croaţia a aderat la zona monetară unică la începutul anului 2023.
Aderarea Bulgariei la zona euro va lăsa doar şase dintre cele 27 de ţări ale UE în afara zonei monetare unice: Suedia, Polonia, Republica Cehă, Ungaria, România şi Danemarca. Niciuna dintre aceste ţări nu are planuri imediate de adoptare a monedei euro, fie din motive politice, fie pentru că nu îndeplinesc criteriile economice necesare.
