Purtătorul de cuvânt al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Victor Alistar, afirmă că se observă o campanie susţinută de dezinformare împotriva sistemului de justiţie, care este bazată „pe minciună sau pe jumătăţi de adevăr”, pe „lucruri scoase din context”. Alistar adaugă că raportul Inspecţiei Judiciare privind documentarul Recorder face o analiză a faptelor şi demonstrează că ”nimic din ceea ce a fost trecut nu este real sau nu este în cheia în care a fost menţionat”.
Victor Alistar a fost întrebat, duminică, la Antena 3 CNN, dacă a cerut conducerea ÎCCJ să fie parte la consultările pentru o eventuală modificare a legilor justiţiei.
”Nu noi facem asemenea solicitări. Cine iniţiază un mecanism, îl iniţiază fie cu intenţia de a avea un dialog real, o cooperare loială, o discutare a eventualelor probleme pentru că sunt probleme în justiţie cum ar fi durata proceselor, practica neunitară, lipsa de resurse, cadru normativ absolut haotic, care generează şi impredictibilitatea aplicării legii cu insatisfacţie pentru justiţiabili, sunt lucruri care pot fi aşezate, dar dialogul trebuie să fie plecat de la principiul unei cooperări loiale. (…) Dacă se urmăreşte o preluare în forţă a justiţiei printr-o ingerinţă politică, acolo nu poate exista un asemenea tip de dialog. Trebuie clarificat”, a afirmat Victor Alistar.
El a fost întrebat dacă a pus sub semnul întrebării o încercare de preluarea a controlului asupra justiţiei, iar preşedintele Curţii de Apel Bucureşti, Liana Arsenie, a vorbit direct despre această preluare.
”Observaţi şi dumneavoastră există o concordanţă între mesajele unor organizaţii politice şi ale altor persoane sau organizaţii care susţin aceste organizaţii politice. Este o simetrie. De asemenea, observăm campania absolut susţinută de dezinformare bazată pe minciună sau pe jumătăţi de adevăr, pe lucruri scoase din context. Vedeam deunăzi că în continuare se insistă pe ideea că într-unul dintre dosare prescripţia a apărut ca urmare a schimbării membrilor în complete, în condiţiile în care prescripţia fusese deja împlinită înainte. Cazul Vanghelie”, a explicat purtătorul de cuvânt al ICCJ.
El a menţionat că în ciuda faptelor cineva stăruie în continuare pe acel narativ fals cu schimbarea completelor.
”În ciuda acestor lucruri demonstrate, şi aici vorbim de fapte, nu mai vorbim de opinii, nu mai vorbim de cum considerăm, cum interpretăm un act normativ. Sunt fapte. În ciuda acestor fapte, astăzi tot aşa prin mecanismele specifice de presiune, am văzut că cineva stăruia în continuare pe acel narativ fals cu schimbarea completelor, astfel încât când vezi toate lucrurile acestea, îţi dai seama că în spate nu este niciun demers de bună credinţă”, a transmis Victor Alistar.
El a explicat că în raportul Inspecţiei Judiciare este realizată o analiză a faptelor.
”Să vină cineva să spună că astăzi nu este duminică doar pentru că doreşte să creeze o confuzie la nivelul societăţii, nu mai poate avea o zonă legitimă. În raportul Inspecţiei Judiciare este făcută o analiză a faptelor. Nu interpretări, nu opinie. Există şi o parte de concluzii, dar faptele, toate faptele de acolo ne arată că nimic din ceea ce a fost trecut nu este real sau nu este în cheia în care a fost menţionat. Spre exemplu, povestea legată de schimbarea de complete pentru influenţarea de soluţii. O teză care, sigur creează emoţii. Aşa funcţionează manipularea. Dai chestiuni la care omul să reacţioneze, să aibă o trăire a lui proprie fără să mai analizeze”, a mai afirmat Victor Alistar.
El a adăugat că ”avem dovezi că nu au fost schimbări de complete altfel decât în condiţiile legii şi regulamentare”.
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a votat în unanimitate, în 16 decembrie 2025, să sesizeze Inspecţia Judiciară pentru a face verificări în cazul aspectelor semnalate în materialul de presă difuzat de publicaţia Recorder, care vizau probleme grave la Curtea de Apel Bucureşti, precum dosare de corupţie prescrise din cauza schimbărilor repetate ale judecătorilor din complet, dar şi activitatea procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Marius Voineag.
Secţia pentru procurori a CSM anunţa că va face demersuri pentru a verifica realitatea concluziilor materialului de presă realizat de Recorder privind activitatea procurorilor. Procurorii Secţiei au precizat că au atras atenţia de mai multe ori miniştrilor Justiţiei şi politicienilor că ”este necesară revizuirea unor dispoziţii din legile justiţiei, unele dintre ele în sensul celor surprinse în conţinutul materialului”.
Printre cei contestaţi în documentarul Recorder se numără procurorul şef al DNA, Marius Voineag, şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea.
Ulterior, sute de procurori şi judecători de la majoritatea instanţelor importante au semnat o scrisoare de susţinere pentru judecătorii care au vorbit despre problemele din sistem, arătând că acestea nu sunt cazuri izolate, ci probleme sistemice. Printre aceştia, se afla şi şefa Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi.
Un raport al Inspecţiei Judiciare (din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii) arăta, joi, că nu au fost găsite neregulile semnalate în documentarul Recorder, de la sfârşitul anului trecut, iar prescrierea a fost catalogată de Inspecţia Judiciară ca „o coincidenţă temporală”.
Raportul publicat joi de Inspecţia Judiciară, care prezintă concluziile cu privire la controlul demarat în urma documentarului Recorder – „Justiţia capturată”, este nelegal, incomplet şi manipulator, susţine Andrea Chiş, fostă membră a Consiliului Superior al Magistraturii între anii 2017-2023 şi profesoară de drept la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca, relatează Europa Liberă.
„Raportul este nelegal, nefiind semnat de niciun inspector, ci doar de inspectorul şef, care pare să-l fi întocmit singur, pentru că, în dreptul semnăturii sale, nu scrie avizare, aspect semnalat de un membru al Secţiei pentru judecători în şedinţa din 5 februarie 2026, fiind şi unul dintre motivele de nelegalitate pentru care doi membri au respins adoptarea raportului”, a scris Chiş pe o reţea de socializare.
„Inspectorul şef nu poate întocmi el însuşi rapoarte, ci doar le poate verifica şi aviza pe cele întocmite de judecătorii inspectori”, adaugă fosta membră CSM.
Un alt argument este că inspectorul şef a întocmit raportul pe 26 ianuarie 2026 dar, înainte de asta, pe 13 ianuarie 2026, s-ar fi antepronunţat pe subiect într-un interviu acordat juridice.ro.
„Pentru că şi-a exprimat părerea anterior întocmirii vreunui raport, inspectorul-şef s-a pus singur într-o situaţie de conflict de interese. Tot ce a făcut ulterior a fost să confirme ceea ce a afirmat fără nicio verificare, întregul raport fiind biasat din mai multe perspective”, argumentează Chiş.
Pe lângă critici referitoare la forma adoptării, fosta membră CSM aduce şi argumente de ordin tehnic ce vizează conţinutul.
