Potrivit sursei ciate, Kurilla, cunoscut sub porecla „Gorila”, a avut un rol central în escaladarea tensiunilor dintre Iran și Israel, obținând aprobarea aproape tuturor solicitărilor sale — de la desfășurarea de portavioane la trimiterea de avioane de luptă în regiune — au confirmat mai mulți oficiali din domeniul apărării.
Generalul a reușit să depășească alți lideri de rang înalt din Pentagon, consolidându-și o poziție de influență în deciziile strategice americane privind Iranul, potrivit unui fost și unui actual oficial al apărării, unui diplomat și unei persoane familiare cu discuțiile interne.
Deferența (N.r. – respect) arătată de Hegseth față de Kurilla contrastează cu imaginea unui lider civil ferm, care s-a angajat anterior să reducă influența generalilor cu patru stele. Un fost oficial al apărării a comentat că, „dacă generalii par duri și siguri pe ei, Hegseth e ușor de convins”, adăugând că Kurilla „a știut foarte bine cum să obțină ceea ce vrea”.
Kurilla, apropiat de Mike Waltz — fost consilier pentru securitate națională și actual nominalizat la ONU — a beneficiat de acces extins la președintele Trump, mai mult decât majoritatea celorlalți comandanți, potrivit uneia dintre sursele citate. În plus, fiind aproape de finalul mandatului său la CENTCOM, nu se mai reţine din a exercita diferite presiuni.
Argumentele sale pentru suplimentarea prezenței militare americane în regiune (N.r. – în Israel), inclusiv cu apărări aeriene, au fost în opoziție cu pozițiile generalului Dan Caine (șeful Statului Major Interarme) și ale lui Elbridge Colby (responsabilul pentru politici la Pentagon), care au pledat pentru prudență și evitarea suprasolicitării în Orientul Mijlociu.
„CENTCOM încearcă să atragă cât mai multe resurse din celelalte teatre de operații – exact cum face mereu”, a spus o sursă din sistemul de apărare.
Întrebările presei adresate CENTCOM au fost redirecționate către purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, care a declarat că Hegseth „valorifică expertiza practică” a comandanților săi, menținând un echilibru între descentralizare și coordonare.
„Liderii noștri lucrează împreună pentru a îndeplini agenda de securitate națională a președintelui Trump”, a precizat acesta.
Un alt oficial a infirmat ideea unui conflict direct între Kurilla și Caine, explicând că ambii îi oferă președintelui opțiuni comune, în funcție de situație.
Kurilla deține o influență rară pentru un comandant militar într-o administrație prezidențială. În mod obișnuit, cererile comandanților sunt filtrate sau echilibrate de șefii civili ai Pentagonului, însă, potrivit unei surse familiare cu relația dintre Hegseth și Kurilla, „niciuna dintre solicitările lui pentru mai multe resurse nu a fost respinsă până acum”.
Săptămâna aceasta, Pentagonul a redirecționat un al doilea portavion în Orientul Mijlociu, împreună cu desfășurarea de avioane F-22, F-35 și F-16. Este a doua oară în acest an când SUA are două portavioane în regiune, o mutare rară, care semnalează că Orientul Mijlociu a redevenit o prioritate strategică, chiar și în condițiile în care Pentagonul a încercat anterior să își orienteze eforturile spre China.
Kurilla a declarat recent, într-o audiere în Congres, că a prezentat o „paletă largă de opțiuni” pentru a preveni ca Iranul să obțină arme nucleare.
Casa Albă a sprijinit consolidarea militară în regiune, însă mai mulți oficiali au remarcat ușurința cu care Kurilla și-a impus punctele de vedere.
„Nu ezită să spună direct ce vrea superiorilor civili. Hegseth i-a susținut cererile în mod constant”, a explicat un diplomat.
Un fost oficial din administrația Trump a sugerat că influența lui Kurilla derivă în mare parte din poziția pe care o ocupă.
„Nu este neapărat vorba despre Kurilla ca persoană. Este vorba despre faptul că el conduce comandamentul care gestionează o zonă de criză”, a spus el.
Deși are o reputație de lider dur – inclusiv o anchetă declanșată de o presupusă îmbrânceală a unui coleg ofițer – Kurilla este recunoscut pentru curajul său în luptă. A fost decorat cu Steaua de Bronz după ce a fost rănit de trei ori într-un schimb de focuri în Irak, în 2005. (La acea vreme, CENTCOM a afirmat că nu avea cunoștință de vreo anchetă internă activă.)
„Are exact imaginea de general de care Hegseth și Trump par atrași: impunător, hotărât, letal”, a comentat un fost oficial al apărării. Oficialii care au participat la discuții au subliniat și abilitatea strategică a lui Kurilla.
„Este extrem de convingător în modul în care explică ce poate realiza CENTCOM dacă are resursele necesare”, a spus Dan Shapiro, fost oficial al Pentagonului în domeniul politicilor din Orientul Mijlociu.
Șeful Comandamentului Central al armatei americane (CENTCOM), generalul Michael Kurilla, s-a întâlnit, miercuri, cu președintele Donald Trump și i-a prezentat acestuia opțiunile pentru atacarea Iranului, conform unei surse familiarizate cu aceste detalii care a făcut declarații sub rezerva anonimatului.
Kurilla susține inițiativa ca SUA să se alăture Israelului în a bombarda Iranul și este un fin cunoscător al planurilor operaționale americane dar și al capacităților de luptă israeliene, ca urmare a funcției sale, pe care o deține din 2022.
Nu este nicio coincidență, astfel, că pe baza informațiilor de până acum, Israelul a vrut neapărat să-și pornească operațiunea înainte ca generalul Kurilla să-și părăsească funcția. „Gorila” ar putea să conducă potențiala operațiune americană împotriva Iranului dacă Trump decide, într-un final, să atace programul nuclear al regimului de la Teheran.
O sursă familiarizată cu situațai spune că Trump este atent la lucrurile pe care le spune Kurilla și îl respectă.
„Trump ar fi mulțumit dacă iranienii ar fi de acord cu ceea ce descrie el drept ‘capitulare’. Având în vedere că așa ceva nu este posibil, ipoteza de lucru este că el va ordona o lovitură împotriva Iranului”.
