„Preşedintele nostru a subliniat importanţa recentei aniversări a Victoriei în Marele Război Patriotic (aşa cum numeşte Rusia cel de-al Doilea Război Mondial), amintind că a anunţat un armistiţiu de trei zile înainte de sărbătoare. După aceea, în primele ore ale dimineţii zilei de 7 mai, Ucraina a lansat 524 de drone şi rachete Storm Shadow asupra Rusiei, majoritatea fiind îndreptate spre Moscova. Practic, toate au fost doborâte”, a afirmat Uşakov, fost ambasador în SUA.
Potrivit consilierului prezidenţial, Putin i-a spus, de asemenea, lui Trump despre un (presupus) complot terorist dejucat în apropierea Kremlinului şi a Pieţei Roşii, înaintea paradei militare de 9 mai la care fuseseră invitaţi numeroşi lideri străini, între care preşedintele chinez Xi Jinping.
Preşedintele rus a decretat un armistiţiu de la ora 00:00, ora Moscovei, pe 8 mai (ora 21:00 GMT, pe 7 mai) până la ora 00:00, ora Moscovei, pe 11 mai (ora 21:00 GMT, pe 10 mai), cu ocazia împlinirii a 80 de ani a victoriei Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în Marele Război Patriotic. Potrivit Kremlinului, „toate operaţiunile militare au fost suspendate în acea perioadă”.
Kievul a respins armistiţiul propus de Putin, calificându-l drept o „acţiune de PR”, propunând în schimb un armistiţiu de 30 de zile, o iniţiativă formulată anterior de însăşi administraţia preşedintelui Donald Trump.
Luni după-amiază, Putin şi Trump au vorbit la telefon mai mult de două ore, abordând în principal rezolvarea conflictului din Ucraina. Liderul rus a lăudat ulterior conversaţia sa cu preşedintele SUA, numind-o drept „constructivă”.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat marţi Rusia că încearcă doar „să câştige timp”, făcând să treneze discuţiile în vederea unei încetări a focului pentru „a-şi continua” invazia în Ucraina, notează AFP.
Această discuţie, la trei zile după primele convorbiri de pace ruso-ucrainene din 2022, nu s-a încheiat cu un anunţ privind încetarea focului, aşa cum ceruseră Kievul şi aliaţii săi europeni.
În pofida absenţei vreunui progres major, Donald Trump, care presează Rusia şi Ucraina să reducă armele la tăcere, s-a lăudat că cele două părţi beligerante vor „începe imediat negocieri în vederea” unui armistiţiu.
În absenţa vreunui calendar, nu există nicio garanţie că Moscova şi Kievul vor ajunge la un acord, într-un moment în care armata rusă îşi continuă asaltul în estul Ucrainei, unde trupele ucrainene se confruntă cu nenumărate dificultăţi.
„Este evident că Rusia încearcă să câştige timp pentru a-şi continua războiul şi ocupaţia”, a denunţat marţi Zelenski, calificând condiţiile Moscovei drept „nerealiste”.
Delegaţiile rusă şi ucraineană, reunite vineri la Istanbul sub mediere turcă, au indicat că fiecare parte îşi va „prezenta” în curând „viziunea” asupra unui posibil armistiţiu, conform negociatorului rus,Vladimir Medinski.
Dar abordările celor două tabere diferă: Kievul cere o încetare a focului „necondiţionată” de 30 zile pentru a permite desfăşurarea discuţiilor de pace, în timp ce Moscova porneşte de la ideea că negocierile trebuie să aibă loc „simultan” cu luptele pe front, potrivit lui Medinski.
Principalele cancelarii europene, susţinătoare fidele ale Kievului, ameninţă Rusia cu sancţiuni „masive” dacă nu va exista un armistiţiu, dar Vladimir Putin respinge această cerere, considerând că acest lucru ar oferi armatei ucrainene timp să se reînarmeze cu ajutor militar occidental.
În ceea ce în acest stadiu pare să fie un impas diplomatic, Donald Trump susţinea luni că „s-au făcut progrese”, conform AFP.
Putin a fost însă mai prudent, calificând convorbirea drept „utilă” şi apreciind că discuţiile cu Ucraina sunt „pe drumul cel bun”.
Într-o scurtă declaraţie de presă, el a spus că Rusia este pregătită să lucreze cu Ucraina la un „memorandum”, o etapă prealabilă înaintea unui „posibil tratat de pace”, subliniind nevoia „găsirii unor compromisuri”.
Or, Volodimir Zelenski a declarat luni seara că „nu ştie nimic” despre niciun fel de „memorandum”, precizând totuşi că este gata să studieze oferta rusă.
De când a ordonat armatei sale să invadeze Ucraina pe 24 februarie 2022, Vladimir Putin şi-a menţinut revendicările maximaliste, în special ca Ucraina să renunţe la aderarea la NATO şi la cele patru regiuni ale sale controlate parţial de Rusia (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie), pe lângă Crimeea, anexată în 2014.
Ucraina respinge cu fermitate aceste cereri şi cere ca armata rusă, care ocupă aproape 20% din teritoriul său, să se retragă. Ceea ce Moscova nu intenţionează să facă.
Pentru a evita o nouă invazie rusă în viitor, Kievul cere de asemenea „garanţii de securitate” solide, în special din partea SUA, principalul său susţinător de peste trei ani.
În faţa unei eventuale dezangajări din partea SUA, europenii au adoptat oficial marţi al 17-lea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei.
Şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, a declarat că speră la o „reacţie puternică” din partea Washingtonului dacă Moscova îşi menţine actuala poziţie, în timp ce ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a apreciat că discuţia Trump-Putin a arătat că preşedintele rus „nu este pregătit” să facă concesii.
„Politicienii occidentali şi media depun eforturi titanice pentru a face să eşueze dialogul constructiv” între Rusia şi SUA, a denunţat trimisul lui Vladimir Putin pentru afaceri economice internaţionale, Kirill Dmitriev.
„Aceasta este o nouă victorie tactică pentru Putin”, apreciază într-o declaraţie pentru AFP politologul independent Konstantin Kalacev, potrivit căruia statu quo-ul actual va da „timp” armatei ruse, care „speră să încheie înfrângerea trupelor ucrainene în această vară”.
La rândul său, China, cel mai apropiat partener al Kremlinului, şi-a exprimat marţi sprijinul pentru „dialogul direct” între Moscova şi Kiev.
Aflându-se în avantaj pe front, forţele ruse susţin că au înaintat în ultimele zile în regiunea Doneţk (est), epicentrul luptelor.
