Zeci de economişti, antreprenori şi investitori prezintă Manifestul ”Europa 2028” cu 12 paşi către o economie sănătoasă, cel mai important fiind semnarea Tratatului de aderare a Republicii Moldova la UE în 2028, obiectiv care implică, în opinia lor, ”mobilizare maximă”. Considerând că ” economia trebuie să domine agenda politică”, antreprenorii din Republica Moldova mai susţin: transformarea ţării în cea mai prietenoasă ţară pentru business, digitalizarea, privatizarea transparentă, încurajarea revenirii diasporei, investiţii masive în educaţie, atragerea specialiştilor străini, o agricultură competitivă, legi financiare simplificate, producerea de energie ieftină, crearea unei infrastructuri pentru export, unul dintre element fiind autostrada Iaşi – Chişinău – Odesa – prezentată ca ”o prioritate naţională, inclusiv pentru a putea beneficia din reconstrucţia Ucrainei”, construcţii la preţuri accesibile şi autorizări rapide, industrie focusată pe productivitate şi inovaţie, ”educaţie pentru secolul XXl”.
„Suntem o echipă de 28 de economişti, antreprenori, investitori uniţi de ideea că Moldova poate face un salt economic dacă urmăm paşi simpli şi eficienţi, testaţi deja de alte ţări mici precum Estonia, Irlanda, Singapore sau Noua Zeelandă. Economia trebuie să domine agenda politică. Credem în iniţiativa antreprenorială şi capacitatea acesteia de a crea bunăstare pentru întreaga ţară. Nu trebuie să reinventăm roata. Având o piaţă internă mică, trebuie să fim integraţi în blocuri comerciale mari – o altă reţetă nu există. De aceea, aderarea la UE este prioritatea zero”, afirmă iniţiatorii Manifest Europa 2028.
12 paşi pentru o economie sănătoasă, conform Manifestului Europa 2028:
1. Europa, nu cândva ci până în 2028. Avem nevoie de mobilizare maximă pentru semnarea Tratatului de Aderare până în 2028. Negociem fiecare capitol din acquis în interesul Moldovei protejând companiile, fermierii şi consumatorii noştri. Pentru ca echipa de negociatori, funcţionarii să se dedice 24/7, merită să introducem bonusuri de performanţă, în dependenţă de atingerea livrabilelor propuse, ca în sectorul privat.
2. Cea mai prietenoasă ţară pentru business. Taxare şi raportare simplificate, birocraţie minimă, controale doar în bază de risc, nu pentru a bifa calendarul. Menţinem taxa zero pe profitul reinvestit, pentru a stimula IMM-urile. Obiectivul cheie este să ajungem Top 20 în clasamentul Economic Freedom Index până în 2028.
3. Stat mic, digital, eficient. Ponderea cheltuielilor publice curente în PIB trebuie moderată, prioritizând investiţiile. Acces digital la toate serviciile statului. Reforma administrativă – nu e ok sa avem 900 de primării la o ţară de 2.5 milioane, cand Olanda are 340, la 18 milioane. Creştem substanţial primele pentru amalgamare voluntară, dar şi promovăm mai multă descentralizară fiscală. Numărul şi rolul raioanelor trebuie racordate la realităţile existente. Economiile realizate vor permite maximizarea investiţiilor publice.
4. Privatizare transparentă. În business, statul este un jucător prost, dar în schimb, poate şi trebuie să devină un arbitru bun. Activele non-strategice trebuie vândute prin licitaţii transparente, la preţ de piaţă, iar banii să meargă în drumuri, şcoli şi spitale moderne. Veniturile fiscale din activele privatizate, vor creşte.
5. Forţă de muncă pentru viitor. Încurajăm revenirea diasporei, investim masiv în educaţie, dar şi deschidem uşa specialiştilor străini. Ţara are nevoie de decizii curajoase, nu ne mai putem ascunde după deget de criza demografică. Fără oameni care să muncească, nu există creştere şi nu putem avea pensii decente. Încurajăm recalificarea digitală, inclusiv prin aplicarea AI la scara largă.
6. Agricultură competitivă, nu falimentară. Mutăm gradual subvenţiile din acoperirea pierderilor spre irigare inteligentă, tehnologie şi adaptare climatică bazată pe date. Fermierii trebuie ajutaţi, dar de o maniera deşteaptă. Nu putem arde bani în continuare pentru creşterea culturilor nesustenabile, sperând că poate totuşi va ploua – taxele tot din buzunarul fiecărui cetăţean vin. Suplimentar, în cadrul Politicii Agricole Comune UE, negociem subsidii pentru fermieri de cel puţin €200/ha, similar României.
7. Capital liber, legi financiare simplificate. Relaxăm reglementările sufocante, revedem plafonul tranzacţiilor cash declarabile şi încurajăm accesul la burse externe. Diaspora şi investitorii străini din UE pot aduce bani fără cozi şi suspiciuni, iar fintech-urile îşi lansează produsele local. Cadru legal pentru crypto. Lansăm Eurobond-ul, ca să nu mai fim orfanii Europei la capitolul piaţă de capital.
8. Energie ieftină pentru producţie industrială competitivă. Vânt, solare, stocare, staţii de balansare plus mecanisme de piaţă care încurajează investiţiile în generare. Experimentăm cu tehnologii curajoase, cum ar fi plantaţiile de miscanthus. Un mix echilibrat între surse regenerabile şi convenţionale pentru optimizarea costului total al sistemului şi reducerea vulnerabilităţii. Negocierea unui contract pe termen lung pentru importul de gaze cu state ca Azerbaijan sau Qatar.
9. Infrastructură pentru export. Autostrada Iaşi – Chişinău – Odesa – o prioritate naţională, inclusiv pentru a putea beneficia din reconstrucţia Ucrainei. Portul Giurgiuleşti extins, huburi logistice la frontieră. Fără aceste rute, nu există platforme de export competitive. Vămi modernizate sau eliminate, cu timpi minimi de traversare, coridoare verzi agreate cu vecinii şi controale doar în baza analizelor de risc.
10. Construcţii accesibile, permise rapide. Sunt prea puţine macarale la orizont, de aici şi €2,000/m2 la Chişinău. Preţurile la apartamente pot scădea doar dacă construim mai mult, mai ieftin. Suntem pe locul 156 în lume la eliberarea permiselor de construcţie. Tallinn, Batumi – sunt oraşe de la care avem ce învăţa.
11. Industrie focusată pe productivitate şi inovaţie. Potenţialul industrial al ţării rămâne neexplorat considerând şi ambiţia UE de a re-industrializa continentul. Ajutorul de stat e sub 1% din PIB comparativ cu Ungaria, Croaţia, unde acesta e 3%+. Criterii de selecţie focusate, prioritizând productivitatea, automatizarea, IoT/AI în fabrici şi integrarea în lanţuri valorice din UE. Sprijinim dezvoltarea produselor proprii pentru a exporta şi unicorni, nu doar forţă de muncă ieftină. Susţinem sandbox-uri tehnologice, inclusiv în industriile de biotehnologie, agritech şi apărare.
12. Educaţie pentru secolul XXI. STEM (Science, Technology, Engineering and Mathematics) în fiecare şcoală. Nu e ok să educăm copiii în şcoli cu 15 elevi, cu acelaşi profesor la fizică şi muzică. Universităţile finanţate pe performanţă, conectate la campusuri de top din UE şi deschise inclusiv studenţilor străini, pentru extra venituri şi legături comerciale de viitor. Programe duale cu companii din privat – focus pe IT, BPO, servicii, medicină – sectoarele cu potenţial economic maxim.
Antreprenorii şi economiştii care susţin manifestul, membri Europa 2028, sunt: Vasile Tofan – investitor, Dumitru Vicol – economist, Iulia Grigoriev – antreprenoare, Dumitru Marchitan – agricultor, Vitalie Ieşenu – antreprenor, Viorel Roşcovan – investitor, Macar Stoianov – economist, Dumitru Dediu – consultant, Doina Cebotari – manager, Natalia Osadcii – economistă, Victor Bostan – vinificator, Emil Chichioi – antreprenor, Victor Tipa – antreprenor, Vitalie Buzu – antreprenor, Tudor Darie – antreprenor, Vitalie Tataru – antreprenor, Roman Ştirbu – antreprenor, Ion Luca – antreprenor, Carolina Bugaian – manager, Constantin Şarcov – antreprenor, Mariana Bulbuc – investitor, Eugene Tsyrklevich – antreprenor, Valeria Chisca – consultant, Rostislav Haliplii – antreprenor, Gleb Babii – antreprenor, Alex Baron – antreprenor, Vlad Nanu – antreprenor, Mihai Pop – antreprenor, Vitalie Stelea – profesionist finanţe.
