Şeful Departamentului penreru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, face, joi, noi declaraţii despre dosarul de contrabandă în care a fost pus sub acuzare şi arată că a purtat o corespondenţă cu mai multe instituţii ale statului, încă din perioada 2021 – 2022. În acest sens, el publică mai multe documente, apreciind că, infracţiunea de contrabandă prespune clandestinitate, exclusă în contiţiile unei corespondenţe cu instituţii oficiale. În acest context, Arafat afirmă că formularea unor acuzaţii de contrabandă este nefondată şi nu poate fi interpretată decât ca rezultatul unei abordări de rea-credinţă.
Arafat face, joi, pe Facebook, noi declaraţii cu privire la dosarul penal care vizează înlocuirea elicopterului prăbuşit în Republica Moldova şi în care a fost pus sub acuzare pentru contrabandă.
”Acest demers este realizat în consens cu avocaţii mei şi nu reprezintă în niciun fel un afront la adresa justiţiei sau a activităţii organelor judiciare, faţă de care îmi reafirm întreaga disponibilitate de cooperare”, precizează Arafat ăn debutul mesajului.
Acesta publică o srtrie de documente care arată că a purtat comunicări oficiale cu Direcţia Generală a Vămilor şi ANAF, atât anterior, cât şi ulterior preluării elicopterului de către IGAv.
”Au fost solicitate îndrumări explicite cu privire la procedura aplicabilă, inclusiv în ceea ce priveşte procedura vamală, iar toate demersurile au fost realizate întocmai, în conformitate cu indicaţiile autorităţilor competente. Mai mult, aceste informaţii au fost comunicate oficial organelor de urmărire penală încă din perioada 2021–2022. În susţinerea celor de mai sus, anexez pozele cu corespondenţa relevantă. În aceste condiţii, în care toate activităţile au fost desfăşurate transparent, cu consultarea directă a autorităţilor statului, formularea unor acuzaţii de contrabandă este nu doar nefondată, ci profund contradictorie în sine. Contrabanda presupune, prin definiţie, clandestinitate. A vorbi despre o pretinsă „contrabandă” realizată prin corespondenţă oficială şi cu implicarea instituţiilor statului echivalează cu o distorsionare evidentă a realităţii şi a sensului legii”, afirmă Arafat.
Potrivit şefului DSU, ”ceea ce se încearcă a fi prezentat drept infracţiune capătă, în mod absurd, forma unei «contrabande în favoarea statului» — o veritabilă «contrabandă altruistă», concept care nu are nimic în comun cu raţiunile dreptului penal”.
”De altfel, trebuie avut în vedere şi faptul că, potrivit soluţiei de clasare dispuse de DNA, au fost înlăturate suspiciunile privind existenţa unei mite sau a unui abuz în serviciu, ceea ce face cu atât mai greu de înţeles menţinerea unei construcţii acuzatorii care ignoră concluziile deja rezultate din analiza penală anterioară. Această construcţie artificială a acuzaţiilor nu poate fi interpretată decât ca rezultatul unei abordări de rea-credinţă, în care faptele cunoscute şi documentate sunt ignorate deliberat”, a mai scris Arafat pe Facebook.
El menţionează că elicopterul a fost adus în România anul 2017, într-o perioadă în care IGAv nu se afla integral în coordonarea sa.
”Cu atât mai mult, aspectele administrative invocate în cauză nu intrau în coordonarea mea la acel moment, acestea intrând în sfera mea de coordonare doar începând cu anul 2020, în urma modificărilor aduse prin ordonanţă de urgenţă. Totodată, este necesar să se arate în mod clar că, potrivit cadrului legal aplicabil, contractele de asigurare, poliţa, ordonanţările şi celelalte documente aferente unor asemenea proceduri nu se semnează de către secretarul de stat. Aceste proceduri se derulează la nivelul IGAv, conform competenţelor stabilite de legislaţia în vigoare. În aceste condiţii, indiferent de situaţia de fapt sau de interpretarea juridică ce s-ar încerca a fi dată acestor operaţiuni, includerea mea într-o astfel de construcţie de răspundere apare ca fiind exagerată şi lipsită de un fundament real”, a adăugat şeful DSU.
Arafat afirmă, de asemenea, că plasarea sa ”într-o schemă de presupusă răspundere penală pentru activităţi administrative aferente unei perioade în care acestea nu se aflau în coordonarea mea şi care, în plus, nu intrau în competenţa mea directă de semnare sau aprobare, nu are suport factual real”.
”În mod inevitabil, concluzia care se desprinde este că nu se urmăreşte stabilirea unei răspunderi juridice în baza unor fapte concrete, ci denigrarea cu orice preţ atât a persoanei şi a imaginii mele, cât şi a activităţii DSU, pe baza unor acuzaţii prestabilite. Un asemenea demers depăşeşte limitele unei anchete obiective şi ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor de legalitate, proporţionalitate şi bună-credinţă. Am încredere însă că o analiză obiectivă şi responsabilă a tuturor documentelor deja existente va conduce la clarificarea rapidă a situaţiei şi la restabilirea adevărului”, a adăugat Arafat.
Acesta a postat:
1. Adresa IGAv către Direcţia Generală a Vămilor (26.09.2017) – document prin care Inspectoratul General de Aviaţie solicită, înaintea preluării elicopterului, clarificări oficiale privind formalităţile vamale aplicabile introducerii în România a aeronavei primite ca despăgubire.
2. Răspunsul Direcţiei Generale a Vămilor / ANAF (03.10.2017) – document prin care autoritatea fiscal-vamală comunică regimul aplicabil operaţiunii şi precizează condiţiile/formalităţile necesare, inclusiv referirea la documentul T2L pentru confirmarea statutului unional.
3. Corespondenţă ulterioară IGAv cu autorităţile fiscale (22.11.2017) – mesaj de transmitere a formularului T2L primit la livrarea elicopterului şi de solicitare a confirmării că documentaţia este completă şi că nu mai sunt necesare alte formalităţi pentru recepţia corectă a aeronavei.
4. Extras din OUG nr. 1/2014, înainte şi după modificarea din 2020 – document comparativ care arată că, anterior modificării legislative din 2020, coordonarea asupra IGAv în raport cu Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă nu avea forma integrală consacrată ulterior, iar abia după modificare apare expres includerea clară a IGAv în coordonarea secretarului de stat, şef al DSU.
Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel a anunţat, marţi, urmărirea penală a 17 persoane în dosarul care vizează înlocuirea elicopterului românesc care s-a prăbuşit în 2016 în Republica Moldova.
În urma daunei totale, părţile au convenit ca despăgubirea să se facă prin înlocuirea elicopterului distrus cu o aeronavă în configuraţie rezonabil asemănătoare, inclusiv în ceea ce priveşte echipamentele medicale din dotarea elicopterului.
Aeronava a fost preluată de pe insula Guernsey, teritoriu care aparţinea de Marea Britanie, dar se afla în afara teritoriului în scopuri de TVA al Uniunii Europene. Pentru noua aeronavă, potrivit procurorilor, nu s-au îndeplinit frmalităţile vamale, prejudiciul estimat fiind de peste 4,4 milioane de lei.
