Fostul ministru al Sănătăţii Alexandru Rafila afirmă că nu sunt multe persoane care să dorească să devină director al unei Direcţii de Sănătate Publică, arătând că salariul este de maxim 7.000 de lei. ”Şi atunci niciun medic, care are salariul dublu, nu se duce să fie director de direcţie sănătate publică. Şi noi avem la direcţia de sănătate publică tot felul de profesii. Avem avocaţi, adică jurişti, avem economişti, avem ingineri”, arată el.
Alexandru Rafila a fost întrebat, luni seară, la , despre schimbarea modului în care se numesc şefii Direcţiei de Sănătate Publică.
”Aici am o problemă puţin mai complexă. Nu e vorba numai de numire. În primul rând cine vrea să fie şef la DSP? Credeţi că sunt mulţi amatori? Nu. De ce? Pentru că salariul unui director de direcţie de sănătate publică e maxim 7.000 de lei. Şi atunci niciun medic, care are salariul dublu, nu se duce să fie director de direcţie sănătate publică. Şi noi avem la direcţia de sănătate publică tot felul de profesii. Avem avocaţi, adică jurişti, avem economişti, avem ingineri. Ăştia sunt directorii direcţiei de sănătate publică”, a declarat Rafila.
El a precizat că în urmă cu mai bine de 20 de ani era obligatoriu ca directorul de DSP să fie medic.
”Eu când am intrat în sistemul de sănătate publică în 2001, era obligatoriu să fie medic, directorul. Nu e vorba de concurs, e vorba de statut. Pentru că directorul Direcţiei de sănătate publică este funcţionar public şi el are în subordine medici mulţi, de laborator, epidemiologi, care câştigă de două ori mai mult decât el. Şi atunci procesul de selecţie al celui care e director de sănătate publică este, de fapt, de contraselecţie. Şi de multe ori nu găseşti pe cine să pui, chiar cu delegaţie, chiar în concurs”, a afirmat fostul ministru al Sănătăţii.
El a precizat că actualul ministru al Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a lansat ideea reorganizării DSP-urilor.
”Am văzut că domnul ministru a lansat o idee, eu n-am apucat să discut cu el, de reorganizare a DSP. Noi avem două structuri. Avem o structură de specialitate, care e Institutul Naţional de Sănătate Publică, care are centre regionale şi pentru că nu era acoperită toată ţara, în timpul mandatului meu, am mai făcut, şi a fost ideea mea asta, să mai facem încă două centre regionale. Adică noi aveam Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, plus Târgu Mureş, Sibiu, şi am mai făcut un centru de sănătate publică la Craiova şi unul la Galaţi. Ele sunt cu specialişti, cu epidemiologi, cu igienişti, cu microbiologi şi aşa mai departe. Ei nu sunt funcţionari publici. La Direcţiile de Sănătate Publică, cei care fac controlul, inspecţia, directorii toţi sunt funcţionari publici”, a explicat Rafila.
El a recomandat ”să existe structuri de natură tehnică în care anumite servicii din cadrul actualelor DSP-uri să fie conectate cu un centru regional de sănătate publică şi să fie numai profesionişti”.
