„Singura soluţie pentru ca un sistem de sănătate să fie rezilient este generată de posibilitatea de a schimba piramida serviciilor, care în momentul de faţă în România arată ciudat. Plătim foarte mult pentru servicii de asistenţă medicală spitalicească. Plătim foarte mulţi bani pentru unităţile de primiri urgenţe, care de fapt rezolvă cazuri care ar putea să fie uşor rezolvate într-un sistem ambulatoriu. Şi au fost diverse considerente de natură politică, de natura administrativă, istorice care au generat această situaţie”, a afirmat Rafila, potrivit Agerpres.
El a participat la a XIV-a ediţie a Aspen Healthcare Summit 2025: „Avansăm sănătatea prin inovaţie, valori şi parteneriat”, eveniment organizat de Institutul Aspen România.
Potrivit acestuia, a fost realizat un ghid împreună cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru autorităţile locale în vederea atragerii profesioniştilor din sănătate şi în comunităţile care aparent sunt mai puţin atractive.
„Lucrul acesta se întâmplă peste tot în Europa, se întâmplă probabil şi în alte părţi ale lumii şi cred că trebuie să ţinem cont de el iar rolul autorităţilor locale în acoperirea, furnizarea serviciilor de sănătate prin intermediul profesioniştilor pe care îi atrag trebuie să dubleze efortul guvernamental de realizare a unor investiţii care se dovedesc că schimbă faţa sistemului de sănătate din România”, a arătat ministrul.
În opinia sa, deşi digitalizarea are un rol important în furnizarea de servicii medicale, nu este posibilă fără schimbarea de mentalitate.
„E nevoie de schimbare de mentalităţi, pentru că acolo nu-i vorba doar de monitorizarea pacientului, este vorba şi de o cuantificare a activităţii fiecărui om care lucrează în domeniul respectiv, în spitalele respective şi lucrul ăsta să ştiţi că în România este destul de neobişnuit. (…) Cred că momentele astea – inclusiv cele de criză economică – sunt foarte utile pentru că ele creează o masă critică pentru schimbare, aşa că în următoarea perioadă cu siguranţă vom asista la abordări care să ducă la eficientizarea activităţii medicale, nu doar la investiţii, ci şi la eficientizare. Noi de multe ori plătim salarii şi unor spitale care nu fac servicii medicale sau fac foarte puţine servicii medicale – asta trebuie în mod evident să se schimbe. Nu este o activitate de asistenţă socială sau salarială pentru personalul medical cea pe care o facem. Trebuie să facem o activitate care să răspundă într-adevăr nevoilor de sănătate ale oamenilor dintr-o anumită localitate sau dintr-o anumită regiune”, a explicat Alexandru Rafila.
El a amintit că în continuare doar 35% dintre beneficiarii sistemului de sănătate plătesc asigurări în România, faţă de aproape 75% în Germania, iar acest lucru poate duce într-o zonă de „nesustenabilitate şi de nerezilienţă” a sistemului sanitar din ţara noastră.
