Speranţa de viaţă în România rămâne printre cele mai scăzute din UE, cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor sunt cele mai mici din UE, iar ratele de vaccinare în rândul copiilor sunt foarte scăzute, în decurs de un an, 67% din toate cazurile de rujeolă din UE fiind înregistrate în România, conform unui raport făcut public joi de Comisia Europeană. Potrivit documentului, alimentaţia deficitară, fumatul, consumul de alcool şi inactivitatea fizică au contribuit la aproape 30% dintre toate decesele în 2021, iar alte 6% pot fi atribuite poluării aerului. Raportul consemnează ” îngrijorări deosebite cu privire la oferta actuală şi viitoare de medici de familie”.
Principalele concluzii ale raportului:
– Speranţa de viaţă în România rămâne printre cele mai scăzute din UE.
După scăderea abruptă din timpul pandemiei de COVID-19, speranţa de viaţă şi-a revenit şi a atins un nou record de 76,6 ani în 2024, însă este în continuare cu peste cinci ani sub media UE. Bolile cardiovasculare şi cancerul sunt principalele cauze de morbiditate şi dizabilitate.
– Riscurile comportamentale – alimentaţie deficitară, fumat, alcool şi inactivitate fizică – au contribuit la aproape 30% dintre toate decesele în 2021, iar alte 6% dintre decese pot fi atribuite poluării aerului.
Eforturile de sănătate publică şi prevenţie primară sunt încă limitate, numai 1% din cheltuielile totale pentru sănătate fiind alocate prevenţiei în 2023. Noua iniţiativă de îngrijire primară, „Riskogramme”, lansată în 2024, vizează depistarea timpurie a bolilor cronice şi a factorilor de risc comportamentali la adulţii peste 40 de ani.
– Cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor sunt cele mai mici din UE.
În 2023, acestea au fost sub jumătate din media UE. Plăţile directe din buzunar au reprezentat peste 23% din cheltuielile totale, mai mult decât media UE de 16%, fiind determinate în principal de plata directă pentru medicamente eliberate în ambulatoriu.
Nevoile medicale şi stomatologice nesatisfăcute sunt printre cele mai mari din UE, cu rate deosebit de ridicate în rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie.
– Sistemul de sănătate rămâne centrat pe spitale.
Internările evitabile pentru multe boli cronice sunt ridicate, reflectând deficienţe istorice în capacitatea şi coordonarea îngrijirii primare. Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi alte fonduri europene, România investeşte în dezvoltarea infrastructurii de îngrijire primară, promovarea integrării serviciilor şi oferirea de stimulente financiare pentru prevenţie.
– Ratele de vaccinare în rândul copiilor sunt foarte scăzute, în ciuda măsurilor recente de politică publică.
Rata vaccinării împotriva rujeolei a fost cea mai scăzută din UE în 2024, iar România a reprezentat 67% din toate cazurile de rujeolă din UE între august 2024 şi august 2025.
Vaccinarea antigripală la vârstnici şi vaccinarea HPV rămân, de asemenea, mult sub mediile UE, pe fondul reticenţei faţă de vaccinuri şi al barierelor sistemice.
– Rezistenţa antimicrobiană (AMR) este o problemă majoră.
România a raportat cel mai ridicat nivel de rezistenţă bacteriană din UE în 2022–23. După o scădere uşoară şi temporară în timpul pandemiei, consumul de antibiotice a crescut din nou, îndepărtând ţara de obiectivul de reducere pentru 2030.
Noi reguli de monitorizare, introduse în 2024, obligă farmaciştii să înregistreze şi să raporteze eliberarea antibioticelor pentru a limita utilizarea necorespunzătoare.
– Problemele de retenţie continuă să contribuie la deficitul de medici şi asistente, existând îngrijorări deosebite cu privire la oferta actuală şi viitoare de medici de familie.
Regiunile mai sărae au cea mai mică densitate de medici de familie, ceea ce agravează nevoile de îngrijire primară.
Teleconsultaţiile şi alte instrumente de sănătate digitală ar putea îmbunătăţi accesul, dar utilizarea lor este limitată de nivelul scăzut de alfabetizare digitală şi de infrastructura deficitară.
Fondurile UE, inclusiv Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, oferă sprijin financiar României pentru modernizarea spitalelor şi a cabinetelor de medicină primară, accelerarea transformării digitale, formarea personalului şi înfiinţarea de centre comunitare integrate.
– Cheltuielile farmaceutice în retail pe cap de locuitor sunt mai mici decât media UE, dar reprezintă 26% din cheltuielile totale de sănătate – a treia cea mai mare pondere din UE.
Pacienţii plătesc din buzunar aproximativ jumătate din costurile medicamentelor din farmacii, ceea ce reflectă rambursarea limitată pentru medicamentele prescrise şi achiziţia ridicată de medicamente fără reţetă, care nu sunt acoperite din fonduri publice.
Accesul la medicamente inovatoare este lent, însă utilizarea mecanismelor de tratament compasional şi de acces timpuriu grăbeşte accesul pacienţilor cu afecţiuni grave la terapii promiţătoare înainte de includerea lor oficială pe listele de compensare.
