Aproximativ 673 de milioane de persoane, respectiv circa 8,2% din populaţia lumii, a suferit de foamete în anul 2024, faţă de 8,5% în 2023, conform raportului privind Starea securităţii alimentare şi nutriţiei în lume (SOFI 2025), elaborat în comun de cinci agenţii specializate ale ONU.
Acestea afirmă că raportul s-a axat pe probleme cronice, pe termen lung, şi nu a reflectat deplin impactul crizelor acute provocate de evenimente şi războaie, inclusiv cel din Fâşia Gaza, despre care directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a avertizat săptămâna trecută că “mare parte” a populaţiei din această enclavă palestiniană riscă să moară de foame din cauza ofensivei militare şi a blocadei israeliene.
Economistul-şef al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Maximo Torero, a declarat că accesul îmbunătăţit la alimente în America de Sud şi India a contribuit pe ansamblu la diminuarea fenomenului foametei, dar a avertizat că unele conflicte şi alte crize din zone precum Africa şi Orientul Mijlociu riscă să anuleze aceste progrese.
De pildă, situaţia de “conflict continuă să extindă foametea din Fâşia Gaza către Sudan şi dincolo de acesta”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, într-un discurs transmis prin legătură video la cel de-al doilea summit al ONU privind sistemele alimentare (UNFSS+4), desfăşurat la Addis Abeba.
Cele mai semnificative progrese au fost înregistrate în America de Sud, unde prevalenţa subnutriţiei a scăzut la 3,8% în 2024, de la 4,2% în 2023, şi în Asia de Sud, unde această rată a scăzut a scăzut la 11%, de la 12,2%, se arată în raportul ONU.
Progresele din America de Sud au fost susţinute de o productivitate agricolă sporită şi de programe sociale precum mesele şcolare. În Asia de Sud aceste progrese au fost impulsionate de noile date din India care arată că mai mulţi oameni au acces la diete sănătoase.
Totuşi, procentul persoanelor afectate de foamete în 2024 a rămas în continuare superior celui de 7,5% înregistrat în 2019, înainte de pandemia de COVID-19.
Tabloul este foarte diferit în Africa, unde creşterile de productivitate nu ţin pasul cu creşterea ridicată a populaţiei şi cu efectele conflictelor, ale fenomenelor meteorologice extreme şi inflaţiei.
În 2024, peste o cincime dintre locuitorii continentului african, adică peste 307 milioane de persoane, sufereau de subnutriţie cronică, de unde rezultă că foametea este mai răspândită faţă de cum era în urmă cu 20 de ani. Prognozele arată că în anul 2030 în Africa se va afla circa 60% din populaţia subnutrită a lumii.
O situaţie comparabilă cu cea a Africii este observată în Asia de Vest, unde se estimează că 12,7% din populaţie, respectiv peste 39 de milioane de persoane, este posibil să fi fost afectată de foamete în 2024.
De asemenea, inflaţia care la nivel global conduce la creşterea a preţurilor alimentelor afectează cu precădere naţiunile cu venituri mici, semnalează raportul. Aceasta în timp ce la nivel global rata obezităţii în rândul adulţilor a crescut la aproximativ 16% în anul 2022, faţă de 12% în 2012. Numărul persoanelor care nu îşi permit o dietă sănătoasă a scăzut la nivel global în ultimii cinci ani, de la 2,76 miliarde în 2019 la 2,6 miliarde în 2024, se mai arată în raport.
