„Am ascultat cu mare atenţie ceea ce s-a discutat înainte, pot să vă spun cum arată, din perspectiva unui reprezentant al mediului de afaceri, economia românească. O să vă spun că, în anul 2024, am avut 78 de modificări ale Codului Fiscal, în primele nouă luni. De aici puteţi să trageţi dumneavoastră concluziile cât de repede se poate adapta un antreprenor în ceea ce priveşte nu doar modificările fiscale, pentru că acestea au repercusiuni şi sociale, pe zona de competitivitate etc. Apoi, o să vă spun că în spectrul acesta economic, IMM-urile, din punctul nostru de vedere, reprezintă coloana vertebrală a economiei româneşti şi o să vă dau câteva cifre. Atunci când vine vorba despre companiile mari, şi avem puţin peste o mie, în ansamblul lor regăsim un milion de angajaţi, în timp ce pe zona IMM-urilor avem 3,1 milioane de angajaţi. Raportul este simplu. Calculaţi dumneavoastră cât de mare este impactul. Atunci când ne referim la repetitivitatea cu care se modifică salariul minim pe economie, practic peste un milion de angajaţi din România au venituri minime garantate. Este clar că în zona mediului de afaceri există o îngrijorare, pentru că ne uităm foarte atent la ceea ce înseamnă deficitul bugetar. Observăm că acesta este printre cele mai mari din Uniunea Europeană şi sunt doar câteva ţări care ne depăşesc”, a afirmat Chiriac, la conferinţa „Concurenţa în sectoare cheie”.
„Dacă ne uităm tot la piaţa IMM-urilor, o să vă spun că anul acesta s-au înregistrat cele mai multe radieri, încetări de activitate şi suspendări de activităţi, din ultimii cinci ani de zile. Asta înseamnă o rezilienţă foarte scăzută, în special pe zona microîntreprinderilor, de a se adapta capitaluri proprii negative. Aceste lucruri nu se datorează, de exemplu, inflaţiei, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, ci faptului că au existat foarte mulţi factori externi care le-au impactat negativ activitatea economică. Aici o să mă refer la impactul preţurilor pe zona de energie, unde ne uităm extrem de atent, ştiind că, din 2025, din martie sau aprilie, această plafonare este posibil să se modifice. Ne confruntăm cu o zonă a competitivităţii extrem de scăzută şi nu putem să ignorăm ceea ce se întâmplă în Germania, unde la ultimul târg expoziţional la care au participat antreprenori români, în luna septembrie, peste 70% dintre expozanţi erau din China, lucru pe care îl simţim şi noi în România”, a spus preşedinta CONAF.
„Dacă ne gândim că 21,7% din tot ceea ce înseamnă cheltuieli publice se duc pe salariile angajaţilor din mediul bugetar, una dintre cele mai mari ponderi din Europa, şi dacă mai adăugăm şi faptul că avem doar 25% sau 26% grad de colectare a veniturilor fiscale, avem imaginea perfectă a unui an în care antreprenorii vor acţiona cu frâna de mână trasă. Mesajele pe care eu le aud în mediul de afaceri sunt de genul că probabil, în anul 2025, vom pune pe „hold” planurile pe termen mediu, aşteptând celebrul plan de măsuri fiscale pe care România trebuie să şi-l asume, ţinând cont şi de provocările mediului de afaceri. Sunt convinsă că perspectivele pe care le avem fiecare de la firul ierbii sunt pe alocuri nuanţate. Atâta timp cât în dialogul social soluţiile sau propunerile sunt doar consultative, nu au şi grad de obligativitate, rămâne doar mesajul de a trage semnalul de alarmă şi speranţa că cei care vor veni la guvernare vor lua decizii înţelepte, astfel încât să nu fie nevoie de reforme abrupte care să perturbe şi mai mult fragilitatea mediului de afaceri”, a susţinut Cristina Chiriac.
Consiliul Concurenţei organizează, miercuri, conferinţa cu tema „Concurenţa în sectoare cheie – 2024”, în cadrul căreia sunt abordate teme privind importanţa asigurării unui mediu concurenţial funcţional şi stabil, precum şi efectele pozitive pe care implementarea corectă a regulilor de concurenţă le are asupra mediului economic şi asupra consumatorilor.
