Comisia juridică din Senat şi Comisia specială “România fără violenţă domestică” au adoptat, în şedinţă comună, raportul asupra proiectului de lege privind prevenirea şi combaterea femicidului şi a violenţelor care îl preced. Proiectul urmează să fie supus la vot în plenul Senatului. Potrivit iniţiatorilor, această lege este „necesară” în condiţiile în care, în lipsa unei definiţii juridice, a unor date centralizate şi a unor instrumente clare de analiză, statul a reacţionat până acum „tardiv„, după producerea tragediei, iar femicidul este „previzibil şi prevenibil”. „Legea corectează aceste vulnerabilităţi şi mută responsabilitatea de la victimă pe umerii instituţiilor publice”, se arată într-un comunicat de presă semnat de Alina Gorghiu, preşedintele Comisiei speciale.
„Este un moment important şi necesar pentru România”, afirmă deputalul Alina Gorghiu, preşedintele Comisiei parlamentare “România fără violenţă domestică”.
Conform datelor oficiale disponibile pentru anul 2025, aproape 60 de femei au fost ucise, majoritatea în contextul unor violenţe domestice. Potrivit unui comunicat de presă, „aceste crime” nu sunt accidente şi nu sunt „drame de familie”, ci „rezultatul unui lanţ de violenţe, control şi lipsă de intervenţie eficientă”.
Prin această lege, statul român îşi asumă, pentru prima dată, o abordare clară, structurată şi preventivă a femicidului, precizează sursa citată.
Potrivit sursei citate, această reglementare este necesară în condiţiile în care, în lipsa unei definiţii juridice, a unor date centralizate şi a unor instrumente clare de analiză, statul a reacţionat până acum tardiv, după producerea tragediei, iar femicidul este „previzibil şi prevenibil”.
„Legea corectează aceste vulnerabilităţi şi mută responsabilitatea de la victimă pe umerii instituţiilor publice”, se arată în comunicat.
Proiectul de lege defineşte juridic femicidul, pentru prima dată în legislaţia românească, ca formă extremă de violenţă bazată pe gen. documentul mai prevede colectarea şi publicarea anuală de date privind femicidul şi violenţele care îl preced, inclusiv informaţii despre relaţia victimă–agresor, protecţie reală pentru copiii rămaşi în urmă – orfanii femicidului fiind recunoscuţi ca victime directe, cu măsuri de ocrotire imediată şi pedepse agravante atunci când violenţa are loc în prezenţa minorilor, întărirea răspunsului penal, prin sancţionarea severă a faptelor motivate de gen şi a violenţelor care preced omorul, educaţie pentru prevenţie, prin introducerea în şcoli a temelor privind egalitatea de gen, relaţiile non-violente şi combaterea violenţei.
„Proiectul este rezultatul unei munci extinse, realizate împreună cu ONG-uri, specialişti, magistraţi şi profesionişti din domeniu, şi reflectă bune practici europene. Îmi doresc adoptarea rapidă a acestui proiect în plenul Senatului, pentru ca România să facă trecerea de la reacţie la prevenţie, de la indiferenţă la responsabilitate. Viaţa femeilor contează. Copiii rămaşi în urmă contează. Statul trebuie să fie de partea lor”, încheie Alina Gorghiu în comunicatul citat.
