În schimb, mult aşteptatul Raport privind drepturile omului pentru 2024 al Departamentului de Stat al SUA a tras un semnal de alarmă cu privire la erodarea libertăţii de exprimare în Europa şi a intensificat criticile la adresa Braziliei şi Africii de Sud, cu care Washingtonul s-a confruntat într-o serie de probleme.
Orice critică la adresa guvernelor cu privire la tratamentul acordat drepturilor LGBTQI, care apărea în ediţiile din timpul administraţiei Biden, pare să fi fost în mare parte omisă.
Washingtonul se referă la invazia Rusiei în Ucraina în principal ca la „războiul Rusia-Ucraina”.
Secţiunea raportului dedicată Israelului a fost mult mai scurtă decât în ediţia de anul trecut şi nu a menţionat criza umanitară gravă sau numărul victimelor din Gaza. Peste 61.000 de persoane au fost ucise în Gaza, potrivit Ministerului Sănătăţii din Gaza, ca urmare a represaliilor militare israeliene după atacul grupării militante palestiniene Hamas în octombrie 2023.
Raportul a fost amânat cu luni de zile, deoarece persoanele numite de Trump au modificat dramatic un proiect anterior al Departamentului de Stat pentru a-l alinia la valorile „America First”, au declarat oficiali guvernamentali care au vorbit sub condiţia anonimatului.
Raportul a introdus noi categorii, precum „Viaţa”, „Libertatea” şi „Securitatea persoanei”.
„Nu au existat rapoarte credibile privind încălcări semnificative ale drepturilor omului”, se arată în raportul din 2024 referitor la El Salvador. Această afirmaţie contrastează puternic cu raportul din 2023, care menţiona „probleme semnificative în domeniul drepturilor omului” şi clasifica drept informaţii credibile cele legate de uciderile ilegale sau arbitrare, tortură şi condiţii de detenţie dure şi care pun viaţa în pericol.
Relaţiile dintre Washington şi El Salvador s-au consolidat de la preluarea mandatului de către Trump, administraţia sa deportând persoane în El Salvador cu ajutorul preşedintelui Nayib Bukele. Ţara sa primeşte 6 milioane de dolari de la Statele Unite pentru a găzdui migranţii într-o mega-închisoare de înaltă securitate.
Criticii au afirmat că raportul are motivaţii politice. „Raportul demonstrează ce se întâmplă când agenda politică primează asupra faptelor”, a declarat Josh Paul, fost oficial al Departamentului de Stat şi director al organizaţiei neguvernamentale A New Policy. „Rezultatul este un produs mult abreviat, care reflectă mai degrabă o propagandă sovietică decât un sistem democratic”, a punctat fostul diplomat.
Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, a declarat că raportul a fost restructurat pentru a îmbunătăţi lizibilitatea şi că nu mai este o listă extinsă de „cereri şi afirmaţii părtinitoare din punct de vedere politic”.
Bruce a refuzat să răspundă la întrebări specifice despre ţări şi nu a precizat de ce a fost eliminată lista abuzurilor împotriva drepturilor omului din El Salvador.
Raportul menționează și cazul României, introducând detalii despre anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, considerată de Curtea Constituțională influențată nejustificat de o operațiune de informare rusă.
Decizia Curții Constituționale a prezentat alegerile ca fiind influențate în mod nejustificat de o operațiune de informare rusă pe rețelele de socializare, se arată în raportul privind drepturile omului pentru 2024, prezentat de Departamentul de Stat al SUA.
Potrivit raportului, Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, hotărând că „multiple nereguli și încălcări ale legii electorale… au compromis transparența și corectitudinea campaniei electorale”, ridicând suspiciuni cu privire la corectitudinea desfășurării alegerilor.
„Această decizie a fost criticată de unii ca fiind o restricție nejustificată a libertății de exprimare politică. Decizia Curții Constituționale a prezentat alegerile ca fiind influențate în mod nejustificat de o operațiune de informare rusă pe rețelele de socializare, dar observatori independenți au sugerat că campania de pe rețelele de socializare în cauză a fost o activitate electorală organică a unui partid politic românesc. Țara urma să organizeze din nou primul tur al alegerilor prezidențiale în mai 2025”, se mai arată în raport.
Conform acestuia, printre problemele semnificative în materie de drepturile omului s-au numărat rapoarte credibile privind restricții ale libertății de exprimare, precum și crime, violențe sau amenințări cu violență motivate de antisemitism.
Guvernul a luat măsuri credibile pentru identificarea și pedepsirea funcționarilor care au comis abuzuri împotriva drepturilor omului, dar în unele cazuri acțiunile guvernului au fost insuficiente, se mai spune în raport.
De asemenea, acesta notează că organizațiile independente de presă și observatorii internaționali au remarcat lipsa de transparență în ceea ce privește proprietatea asupra mijloacelor de informare în masă și finanțarea netransparentă a acestora de către partidele politice, precum și politicile editoriale subordonate intereselor partidelor politice sau ale proprietarilor.
Timp de decenii, Raportul privind drepturile omului al Departamentului de Stat, mandatat de Congres, a fost utilizat ca model de referinţă pentru promovarea drepturilor globale.
Raportul din acest an a fost pregătit în urma unei reorganizări majore a departamentului, care a inclus concedierea a sute de persoane, multe dintre ele din Biroul pentru Democraţie, Drepturile Omului şi Muncă, care se ocupă de redactarea raportului.
În aprilie, secretarul de stat Marco Rubio a scris un articol de opinie în care afirma că biroul a devenit o platformă pentru „activiştii de stânga” şi promitea că administraţia Trump îl va reorienta pentru a se concentra pe „valorile occidentale”.
În Brazilia, unde administraţia Trump a intrat în conflict cu guvernul, Departamentul de Stat a constatat că situaţia drepturilor omului s-a deteriorat, după ce raportul din 2023 nu a constatat schimbări semnificative. Raportul din acest an a vizat instanţele judecătoreşti, afirmând că acestea au luat măsuri care subminează libertatea de exprimare şi suprimă în mod disproporţionat discursul susţinătorilor fostului preşedinte Jair Bolsonaro, printre alţii.
Bolsonaro este judecat în faţa Curţii Supreme sub acuzaţia că a conspirat cu aliaţii săi pentru a răsturna cu violenţă înfrângerea sa electorală din 2022 în faţa preşedintelui de stânga Luiz Inacio Lula da Silva. Trump a calificat acest caz drept „vânătoare de vrăjitoare” şi l-a invocat ca motiv pentru impunerea unei taxe vamale de 50% asupra produselor braziliene.
În Africa de Sud, al cărui guvern a fost acuzat de administraţia Trump de discriminare rasială împotriva afrikanerilor, raportul din acest an arată că situaţia drepturilor omului s-a înrăutăţit semnificativ. Raportul menţionează că „Africa de Sud a făcut un pas îngrijorător în direcţia exproprierii afrikanerilor şi a continuării abuzurilor împotriva minorităţilor rasiale din ţară”.
În raportul de anul trecut, Departamentul de Stat nu a constatat schimbări semnificative în situaţia drepturilor omului în Africa de Sud.
Trump a emis anul acesta un decret prin care solicita SUA să relocheze afrikanerii. El i-a descris ca victime ale „violenţei împotriva proprietarilor de terenuri defavorizaţi din punct de vedere rasial”, acuzaţii care s-au făcut ecoul afirmaţiilor extremei drepte, dar care au fost contestate de guvernul sud-african.
Africa de Sud a respins concluziile raportului, afirmând că acesta este eronat, inexact şi dezamăgitor. „Este ironic că un raport al unei naţiuni care a părăsit Consiliul ONU pentru Drepturile Omului şi, prin urmare, nu se mai consideră responsabilă într-un sistem multilateral de evaluare inter pares, încearcă să producă rapoarte unilaterale, lipsite de fapte, fără niciun proces echitabil sau angajament”, a declarat guvernul sud-african.
