”Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi de părţile civile Ursu Ştefan Olga şi Ursu Andrei Horia împotriva sentinţei penale nr. 92/F din data de 09 mai 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală. Desfiinţează sentinţa penală apelată şi rejudecând: În temeiul art. 453 alin. (1) lit.a) din Codul de procedură penală, admite în principiu cererile de revizuire formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi de părţile civile Ursu Ştefan Olga şi Ursu Andrei Horia împotriva sentinţei penale nr. 196/F/17.10.2019 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I penală, definitivă prin decizia penală nr. 238/A/27.07.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală şi trimite cauza Curţii de Apel Bucureşti în vederea rejudecării cauzei în condiţiile art. 461 din Codul de procedură penală”, a decis ICCJ. Decizia este definitivă.
Ce a solicitat Parchetul
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a formulat în 1 noiembrie 2023 o cerere de revizuire a hotărârii de achitare a torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu, rămasă definitivă prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din data de 27 iulie 2023.
Magistraţii cereau rejudecarea şi condamnarea lor pentru tratamente neomenoase.
În cuprinsul cererii de revizuire, procurorii Secţiei judiciare din cadrul PÎCCJ au arătat că aceasta se bazează pe fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei, după ce au primit noi date de la CNSAS, precum şi materialul documentar întocmit de IICCMER, în colaborare cu Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, însoţit de un material sintetic referitor la cazuistica şi încălcările drepturilor omului în România în perioada 1980-1989.
Despre torționari
Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu, Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, au fost achitaţi definitiv în 27 iulie 2023, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Aceştia au fost trimişi în judecată în 1 august 2016, de procurorii militari de la Parchetul instanţei supreme, maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu şi colonelul în rezervă Vasile Hodiş, foşti ofiţeri ai Departamentului Securităţii Statului, fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, iar fostul ministru al Internelor George Homoştean şi Tudor Postelnicu, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, de complicitate la aceste infracţiuni.
Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş au fost acuzaţi că au exercitat acţiuni represive sistematice faţă de Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate “ostile regimului comunist”.
