Usatîi a spus că nu va susţine pe niciunul dintre cei doi candidaţi care au intrat în turul II al alegerilor prezidenţiale, iar politicianul a îndemnat cetăţenii să voteze candidatul pe care-l consideră ei potrivit, relatează NewsMaker, scrie News.ro.
Renato Usatîi a obţinut 13,79 la sută din voturi după primul tur al alegerilor prezidenţiale, în timp ce actuala preşedintă Maia Sandu, candidată din partea PAS, a avut 42,49 la sută din voturi, iar Alexandr Stoianoglo, susţinut de socialişti (PSRM), 25,95 la sută.
Renato Usatîi a criticat luni atât PAS, cât şi PSRM, acuzându-le de atacuri împotriva sa şi a partidului său de-a lungul timpului. Prin urmare, politicianul a menţionat că nu va sprijini pe niciunul dintre candidaţi în turul II.
„Vreau să vă declar cu toată certitudinea că eu, Renato Usatîi, nu voi vota niciun candidat. Dar, în acelaşi timp, vreau să menţionez că eu nu am dreptul să decid ce să facă cetăţenii ţării noastre: şi cei care m-au votat pe mine, şi cei care au votat alte partide politice. Fiecare cetăţean trebuie să-şi asume responsabilitatea personală pentru alegerea şi votul său. Procedaţi cum consideraţi de cuviinţă. Dvs. trebuie să decideţi pe cine şi cum îl veţi vota sau dacă veţi merge sau nu la alegerile prezidenţiale”, a spus el.
O figură controversată
Renato Usatîi, al cărui fief electoral este considerată regiunea Bălţi, este o figură controversată în politica din Republica Moldova. Iniţial un prorus, cu afaceri în Rusia, el şi-a schimbat orientarea prorusă după ce autorităţile ruse au emis pe numele lui un mandat de arestare şi a fost dat în urmărire internaţională în 2016, fiind bănuit că a pus la cale asasinarea unui om de afaceri rus.
Calcule politice
Usatîi a candidat la preşedinţie şi în 2020, când s-a clasat tot pe locul al treilea, având atunci 16,09 la sută din voturi. În turul al doilea a susţinut-o, în mod aparent paradoxal, pe Maia Sandu, care avea 36,16 la sută din voturi în turul I şi care a câştigat preşedinţia în faţa lui Igor Dodon (32,61 la sută voturi în turul I), preşedintele de atunci. Maia Sandu a avut în turul al doilea peste 57 la sută din voturi, un scor categoric care a fost atribuit atunci atât diasporei, cât şi susţinerii lui Usatîi.
La turul I al alegerilor prezidenţiale din 20 octombrie 2024, au participat 11 candidaţi, unii dintre ei în mod clar proruşi, gravitând în jurul oligarhului fugar Ilan Şor, refugiat la Moscova, în timp ce alţii au susţinut că sunt proeuropeni. Maia Sandu le-a cerut alegătorilor care au votat-o în turul I să-i mobilizeze şi pe alţii şi s-a adresat şi electoratului celorlalţi candidaţi pro-europeni, inclusiv al lui Renato Usatîi, să o susţină în noua bătălie şi să nu lase ţara „celor care vor să o vândă”.
Ceilalţi candidaţi proeuropeni al căror electorat este curtat acum de Maia Sandu sunt Ion Chicu – 2,06 la sută, Octavian Ţîcu – 0,93 la sută, Andrei Năstase – 0,64 la sută şi Tudor Ulianovschi – 0,52 la sută. Acesta din urmă a anunţat că are drept condiţii demiterea actualului guvern şi continuare parcursului proeuropean al ţării.
În ceea ce-i priveşte pe candidaţii consideraţi proruşi, unul dintre ei este fosta guvernatoare din Găgăuzia, Irina Vlah, care a obţinut 5,38 la sută din voturi în primul tur. Potrivit agora.md, Irina Vlah, candidata care a ajuns pe a patra poziţie după numărul de voturi în primul tur al prezidenţialelor, a îndemnat cetăţenii să voteze împotriva Maiei Sandu. „Pe 3 noiembrie scăpăm de Maia Sandu, iar în 2025 – de PAS. Doar astfel putem salva R. Moldova”, a declarat Irina Vlah.
O altă candidată care se bucură de susţinerea lui Ilan Şor este fosta procuroare Violeta Furtună, care în turul I a obţinut 4,45 la sută din voturi. De asemenea, fostul premier Vasile Tarlev (3,19 la sută din voturi în primul tur) este considerat un apropiat al socialiştilor, astfel că bătălia pentru turul al doilea se anunţă foarte strânsă, dacă nu sunt puse la socoteală voturile lui Usatîi. În fieful lui electoral, Bălţi, al doilea oraş ca mărime din Republica Moldova, s-a votat preponderent antieuropean la referendumul organizat concomitent cu primul tur al alegerilor prezidenţiale din 20 octombrie 2024.
