Moscova şi Beijingul şi-au dezvoltat relaţiile în ultimii ani; partea chineză chiar le furnizează ruşilor produse cu dublă utilizare, civilă şi militară, în ciuda sancţiunilor occidentale impuse Rusiei din cauza războiului împotriva Ucrainei.
Rusia şi SUA, alături de alte şase ţări, au teritorii în Arctica. China se proclamă stat „cvasi-arctic” şi încearcă să creeze un Drum al Mătăsii Polar în Arctica – o nouă rută de navigaţie, în contextul retragerii calotei polare odată cu creşterea temperaturilor pe glob.
Sfraga, primul ambasador american pentru Arctica, numit luna trecută, a afirmat într-un interviu telefonic acordat agenţiei Reuters că „frecvenţa şi complexitatea” cooperării militare recente dintre Rusia şi China în regiunea respectivă este un motiv de îngrijorare. „Faptul că colaborează în Arctica este în atenţia noastră. Suntem atât vigilenţi, cât şi activi în această privinţă. Urmărim îndeaproape această evoluţie a activităţilor lor”, a spus el, adăugând că „asta ne activează radarul, atât la propriu, cât şi la figurat”.
Oficialul a menţionat un raid comun al unor bombardiere ruse şi chineze în largul coastelor statului american Alaska, în iulie, şi navele pazelor de coastă ale Rusiei şi Chinei care au navigat alături prin Strâmtoarea Bering, în octombrie. El a precizat că aceste activităţi au avut loc în apele internaţionale, conform legislaţiei internaţionale, dar zborul bombardierelor în apropiere de Alaska a provocat îngrijorare privind securitatea Statelor Unite.
„Trebuie într-adevăr să ne gândim la securitate, să ne întărim propriile noastre alianţe, propriile noastre apărări reciproce”, a spus Sfraga, reamintind că Alaska şi Arctica nord-americană reprezintă flancul vestic al NATO şi „trebuie să ne gândim la Arctica în acest fel”.
Strâmtoarea Bering şi marea cu acelaşi nume permit accesul în nordul Pacificului, iar de acolo în sudul oceanului respectiv, iar un raport publicat în iulie de Pentagon – Departamentul Apărării de la Washington – caracteriza drept „o preocupare” alinierea tot mai strânsă dintre Rusia şi China, a reamintit ambasadorul.
Încercarea Rusiei şi a Chinei de a dezvolta rute de navigaţie arctice are loc în contextul eforturilor ruşilor de a le livra chinezilor cantităţi mai mari de petrol şi gaze, în timp ce Moscova este supusă sancţiunilor Occidentului. Beijingul doreşte de asemenea să găsească rute alternative pentru reducerea dependenţei de navigaţia prin Strâmtoarea Malacca.
În subsolul Arcticei există de asemenea combustibili fosili şi minerale, iar fundul oceanului ar putea deveni mai accesibil pe măsură ce planeta se încălzeşte, menţionează Reuters.
