Guvernul din Ungaria a făcut plângere la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) împotriva utilizării dobânzilor şi a altor profituri generate de activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor occidentale ca sursă de finanţare pentru sprijinirea Ucrainei în războiul cu Rusia, relatează miercuri agenţia EFE, potrivit Agerpres.
Ungaria solicită de fapt anularea deciziei Consiliului UE care a aprobat această formă de ajutor pentru Ucraina prin intermediul instrumentului denumit “Facilitatea Europeană pentru Pace” (EPF), contestând procedura care a dus la adoptarea acestei decizii, întrucât veto-ul ungar asupra măsurii nu a fost luat în considerare.
Pentru ocolirea acestui veto, Ungaria a fost exclusă de la vot, argumentul invocat fiind acela că această ţară oricum a refuzat să contribuie la finanţările pentru Ucraina cuprinse în respectivul instrument.
“În acest fel, a fost încălcat principiul egalităţii între statele membre” ale UE, întrucât Ungaria a fost privată de dreptul de vot “fără temei legal şi într-un mod nejustificat”, prin urmare Consiliul UE a încălcat “principiile fundamentale ale procesului decizional legitim stabilite în Tratatele UE”, argumentează de partea sa guvernul ungar în plângerea formulată.
În luna mai 2024, Consiliul UE a adoptat o decizie care stabileşte că peste 90% din veniturile nete generate de activele ruseşti îngheţate în Occident vor fi transferate către “Facilitatea Europeană pentru Pace” (EPF) în vederea finanţării parţiale a ajutorului economic şi militar pentru Ucraina.
În faţa refuzului Ungariei de a contribui la acest ajutor pentru Ucraina, celelalte state membre ale UE au convenit ca finanţarea cu care a contribuit Ungariei la EPF să nu fie folosită în beneficiul Ucrainei.
Facilitatea Europeană pentru (EPF) este un fond extrabugetar constituit din contribuţii ale statelor UE şi prin care se oferă asistenţă militară statelor terţe, dar care a fost folosit în principal pentru furnizarea de ajutor militar Ucrainei în războiul cu Rusia. Acest fond funcţionează ca o schemă de rambursare a statelor membre ale UE pentru livrările lor de arme şi muniţii către respectivele state terţe.
Astfel, statele membre ale UE care furnizează ajutor militar Ucrainei pot cere să le fie rambursate sume aferente acestui ajutor din fondul EPF, finanţat tot de statele UE.
În urma invaziei ruse în Ucraina, statele UE împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur. Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 185 de miliarde de euro, fiind depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare şi sume cash, iar casa de compensare Euroclear se ocupă de gestionarea acestor active.
Restul activelor ruseşti îngheţate în afara UE se află în special în SUA, Japonia, Regatul Unit şi Elveţia. Rusia a catalogat îngheţarea activelor sale şi folosirea profiturilor generate de acestea în beneficiul Ucrainei drept un act de “furt” şi “expropriere ilegală”.
Opţiunea confiscării acestor active şi a transferului lor către Ucraina, dorită de numeroşi politicieni occidentali, pare cel puţin deocamdată dificilă, existând numeroase obstacole de natură juridică, geopolitică şi financiară, cum ar fi de pildă riscul de a tulbura pieţele financiare internaţionale şi de slăbire a monedei euro, plus că Moscova a ameninţat cu represalii dacă o asemenea idee va fi pusă în practică.
