Lumea s-ar putea confrunta cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii din cauza războiului din Orientul Mijlociu, a avertizat Fatih Birol, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), descriind această situaţie ca o „ameninţare majoră” pentru economia mondială, relatează AFP.
„Până în prezent, am pierdut 11 milioane de barili pe zi, adică mai mult decât în cele două mari crize petroliere la un loc”, a afirmat el la National Press Club din Canberra, făcând referire la crizele din anii 1970. „La acea vreme, pentru fiecare dintre aceste crize, lumea a pierdut aproximativ cinci milioane de barili pe zi, adică, adunând cele două, 10 milioane de barili pe zi”, a explicat Birol.
Făcând referire şi la repercusiunile invaziei Rusiei în Ucraina din 2022, el a adăugat că „această criză reprezintă, în acest moment, două crize petroliere şi o prăbuşire a pieţei gazelor la un loc”.
Ultimatumul lui Trump
Potrivit acestuia, cel puţin 40 de infrastructuri energetice sunt „grav sau foarte grav avariate” în nouă ţări din Orientul Mijlociu din cauza conflictului. „Nicio ţară nu va fi ferită de efectele acestei crize dacă situaţia va continua în acest fel. Prin urmare, este necesar să se ia măsuri la nivel mondial”, a avertizat el. „Economia mondială se confruntă cu o ameninţare majoră şi sper din tot sufletul că această problemă va fi rezolvată cât mai curând posibil”, a adăugat Birol.
Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează de obicei 20% din producţia mondială de hidrocarburi, este blocată de facto din cauza războiului din Orientul Mijlociu, declanşat la 28 februarie de atacurile israeliano-americane împotriva Iranului. În cazul în care Iranul nu va redeschide această trecere până luni seara, preşedintele american Donald Trump a ameninţat că va „lovit şi distrus” centralele electrice iraniene „ÎNCEPÂND CU CEA MAI MARE!”
Ca ripostă la raidurile israeliano-americane, Iranul lansează atacuri cu rachete şi drone împotriva infrastructurilor, în special a celor energetice, din ţările aliate ale Washingtonului, precum şi împotriva navelor care navighează în Golf, ameninţând în special pe cele care se aventurează în strâmtoare.
În speranţa de a stopa creşterea vertiginoasă a preţului petrolului, Statele Unite au autorizat vineri, pentru o perioadă de o lună, vânzarea şi livrarea petrolului iranian aflat pe nave. Teheranul a afirmat însă că nu deţine niciun surplus de ţiţei pe mare.
