Separați de istorie – unul, produs al regimului comunist; celălalt, monarh detronat de același regim – cei doi au avut interacțiuni rare, dar pline de semnificație politică.
Ion Iliescu (1930 – 2025) a fost președinte al României de trei ori (1990 – 1992, interimar; 1989-1996 și 2000-2004). Membru de rang înalt al Partidului Comunist Român înainte de 1989, Iliescu a devenit liderul Frontului Salvării Naționale în timpul Revoluției din 1989, fiind perceput de unii ca un continuator al vechii gărzi, iar de alții ca o figură providențială.
„Politica înseamnă realism și arta convingerii majorității.” (Ion Iliescu)
Regele Mihai I al României (1921 – 2017), ultimul rege al României, a domnit între 1927-1930 și 1940-1947. A fost forțat să abdice și să părăsească țara de către regimul comunist instaurat cu sprijin sovietic, în dimineața zilei de 30 decembrie 1947. A trăit în exil timp de aproape 45 de ani, devenind un simbol al rezistenței anticomuniste și al continuității istorice a României
„Abdic pentru mine şi pentru urmaşii mei de la Tron, renunţând pentru mine şi pentru ei la toate prerogativele ce le-am exercitat la Rege al României. Las poporului român libertatea de a-şi alege noua formă de Stat“. (Mihai I al României)
Mihai I a părăsit România la 3 ianuarie 1948, după ce a fost forțat să abdice de către Petru Groza, liderul Guvernului comunist. Reîntoarcerea sa în țară a fost o dorință constantă, însă regimul comunist și, ulterior, cel post-comunist de sub Iliescu, s-au opus vehement.
„Dacă nu semnaţi acum într-un sfert de oră, o jumătate de oră, avem 1.000 de oameni tineri care sunt închişi şi dacă nu faceţi ce vrem noi acum, trebuie să-i împuşcăm pe toţi. Asta a fost. Cu sânge rece… Eu când am auzit asta le-am spus, asta e responsabilitate pe care eu nu pot să o iau. Nici faţă de ţară, nici faţă de ei. Şi a trebuit să semnez.” (Mihai I de România despre momentul abdicării, într-un interviu oferit de Majestatea Sa lui Stelian Tănase, citat de Europa Liberă)
După ce a abdicat la 30 decembrie 1947, Regele Mihai I a părăsit România alături de mama sa, Regina-mamă Elena, și de o parte din suita regală, la 3 ianuarie 1948. A plecat la bordul Trenului Regal și a trăit în exil timp de 43 de ani, în Elveția și Marea Britanie.
Momentul de maximă tensiune a avut loc în dimineața zilei de 25 decembrie 1990. Regele Mihai I, împreună cu soția sa, Regina Ana, și fiica lor, Principesa Margareta, au sosit din Elveția pe Aeroportul Otopeni la bordul unui avion privat. Era prima dată după 43 de ani când regele revenea pe pământ românesc. Scopul declarat al vizitei era de a participa la slujba de Crăciun și de a se reculege la mormintele familiei sale de la Curtea de Argeș. Însă, în drum spre Curtea de Arges, pe autostrada București – Pitești, cei trei membri ai familiei regale au fost opriți de autorități și obligați să se întoarcă la aeroport și să plece din România cu același avion cu care veniseră.
„Îl rog foarte mult, pentru că nu vine niciun ambasador, niciun membru al guvernului…Îi pun în vedere, ca să nu depășim cadrul și să nu fim puși în situația ca să se ia măsuri să îl invităm în alt sens. Pentru că dansul este ilegal la noi în țară”. (Generalul Valeriu Rozoleanu, seful Directiei Generale Pașapoarte la acea vreme.)
Ion Iliescu a justificat ulterior decizia sa, susținând că sosirea Regelui Mihai era un „act de destabilizare”, făcut fără acordul autorităților și în contextul unor tensiuni sociale și politice. „Regele a venit fără un program stabilit, fără o minimă informare a autorităților, punându-ne în fața unui fapt împlinit”, a declarat Iliescu. În replică, Regele Mihai a condamnat dur gestul, calificându-l drept o dovadă a „mentalității comuniste” a noii puteri. „Nu mi se permite să vin în țara mea ca un simplu cetățean, după 43 de ani de exil. Este un act de o lașitate fără margini”, a spus Regele Mihai, într-un interviu acordat presei internaționale.
Gestul a stârnit critici aspre atât în țară, cât și în străinătate. Politicienii din opoziția românească, condusă de PNL și PNȚCD, au condamnat ferm acțiunea, considerând-o un abuz de putere. La nivel internațional, presa occidentală a criticat dur regimul Iliescu, punând sub semnul întrebării angajamentul său față de valorile democratice și libertatea de mișcare.
Abia în 1992, sub presiunea opoziției și a opiniei publice, autoritățile române i-au permis Regelui Mihai să revină în țară, de această dată pentru sărbătorile de Paște. Sosirea sa în România a fost un eveniment istoric, fiind întâmpinat de sute de mii de români la București. Fostul suveran a participat la slujba de Înviere la Mănăstirea Putna, un moment simbolic al unității naționale. În acel an, a rostit un discurs emoționant la Curtea de Argeș: „Mă simt ca un om care s-a întors acasă. Nu am uitat niciodată de acest pământ și de poporul meu.”
„Încordarea maximă a fost în momentul când avionul, trecând de Austria și Ungaria, se apropia de spațiul aerian românesc. Omul de la turnul de control a înghițit în sec și a spus: Transmitem bine ați venit Majestăților Sale”, afirma Emil Hurezeanu pentru Digi24.
După această vizită, Regelui Mihai I s-a interzis din nou să vină în țară.
La 7 octombrie 1994, Regele Mihai I și Regina Ana au aterizat pe Aeroportul Otopeni, intenționând să viziteze România cu ocazia unui simpozion istoric legat de evenimentele din 1944. Odată sosit, Regele, consemna ProTv.ro la acea vreme, a fost lăsat să aștepte pe pista aeroportului, în timp ce autoritățile se consultau dacă să-i permită intrarea. Într-un final, s-a decis interzicerea accesului regelui și părăsirea imediată a României.
„Sutele de oameni care îl așteptau la aeroport nu au reușit nici măcar să-l vadă, fiind opriți de un cordon de poliție. Explicațiile oficiale s-au referit la un viciu de procedură, deși formal cetățenii străini puteau primi viza pe aeroportul Otopeni. Însa înainte de acest incident, președintele Iliescu se arătase iritat de ideea vizitei regelui în țară. Ce să caute vineri? Și la ora 2? Există un cadru normal al relațiilor cu cetățeni străini sau cei care vor cetățenie? Trebuie să depună cerere pentru a obține viză, care să fie însoțită de o motivație corespunzătoare. Nu a făcut-o până acum, a declarat atunci Iliescu. Să exprime în mod expres cadrul în care dorește să vină, în acest context să ceară viza și guvernul o să judece. Ulterior, reprezentanții partidului său, PDSR, au cerut ca regele să fie declarat persona non grata în România iar oficial s-a discutat despre o lege prin care să i se interzică intrarea în țară.”
„Să exprime în mod expres cadrul în care dorește să vină”
Acest incident a provocat o reacție puternică din partea mai multor politicieni, printre care deputatul Dinu Patriciu, care a calificat acțiunea drept un „abuz”. Situația s-a schimbat radical abia în 1997, în timpul mandatului președintelui Emil Constantinescu, atunci când Regele Mihai și Regina Ana au primit înapoi cetățenia română și au putut să se stabilească din nou în țară.
În anul 2001, odată cu revenirea lui Ion Iliescu la președinție, a avut loc o reconciliere notabilă cu Regele Mihai I. Cei doi s-au întâlnit la Cotroceni, iar Iliescu a recunoscut că a acționat greșit în trecut, făcând o declarație publică în care și-a exprimat regretul pentru „starea de spirit” și „tensiunea” din anii precedenți, și adresându-i-se fostului suveran cu respectuosul titlu de „Sire”. Pe lângă gesturile de conciliere, a fost adoptată o lege care recunoștea drepturile foștilor șefi de stat, incluzându-l astfel și pe Rege.
Deși în următorii ani au avut loc mai multe întâlniri, momentul cel mai tensionat a fost în 2011, când Regele Mihai a refuzat să-i strângă mâna lui Iliescu, cu ocazia discursului ținut de Rege în Parlament (la aniversarea a 90 de ani), discurs de la care președintele de atunci, Traian Băsescu, a lipsit.
„Am făcut un act fundamental de reconciliere cu Regele și Casa Regală de intrare în normalitate, normalitate care s-a reflectat și prin acest moment care era util și necesar. Din păcate, noi în loc să progresam, am regresat. Anii ’90 au fost ani de mare încordare, însă nu lipsit de dialog”, a comentat Ion Iliescu evenimentele din perioada în care i-a interzis accesul regelui în țară.
Moartea Regelui Mihai, la 5 decembrie 2017, a reprezentat finalul unei ere și a adus un ultim act în relația sa cu Ion Iliescu.
Fostul președinte a reacționat public cu un mesaj sobru, dar respectuos, pe blogul său: „Am aflat cu tristeţe vestea încetării din viaţă a fostului suveran al României, Mihai I. Viaţa sa, într-un secol agitat, nu a fost nici simplă, nici uşoară. Şi-a făcut datoria cu onoare, a luat decizii determinante pentru viitorul ţării. A dovedit un exemplar patriotism în anii grei ai exilului. (…) Relaţia noastră nu a fost simplă, în vremurile agitate ale începutului tranziţiei. Raţiunea şi sensul servirii interesului public, indiferent de poziţia în care ne aflam, au fost mai puternice şi, împreună, am reuşit să transmitem către partenerii noştri un mesaj puternic, de asumare a valorilor comunităţii europene.”
