Reacție din PSD după ce George Simion a anunțat că vrea Guvern de uniune națională

Prim-vicepreședintele PSD Daniel Băluță a declarat, vineri, la Antena 3 CNN că PSD nu va face o alianță cu AUR pentru a forma o majoritate parlamentară alături de acest partid. E o „certitudine”, a spus social-democratul.

Precizările liderului PSD vin după ce George Simion a anunțat, la dezbaterea de joi seara cu Nicușor Dan, că își dorește un Guvern de uniune națională, cu Călin Georgescu premier. Daniel Băluță a exclus și varianta organizării de alegeri anticipate dacă George Simion va ajunge președinte după turul doi de scrutin care va avea loc la data de 18 mai.

Daniel Băluță a declarat că nu își dorește să „ia în calcul un scenariu” în care AUR îl propune pe Călin Georgescu în funcția de premier, iar pe Anamaria Gavrilă, șefa POT, ministru în acest Executiv.

„Cu certitudine ceea ce vă pot spune e că PSD nu va face parte dintr-o majoritate alături de AUR”, a dat asigurări Daniel Băluță.

La dezbaterea de joi seara, George Simion a spus că „visează” la un guvern de uniune națională.

„Când nu este o majoritate parlamentară, președintele face o nominalizare care să obțină o majoritate. Vizez un guvern de uniune națională. Sunt mulți oameni care vor să sperie românii, să obțină voturi prin teamă. Trebuie să încetăm această politică din perioada Covid de a conduce prin teamă. Trebuie să ne întoarcem la pace”, a spus el.

La rândul său, Nicușor Dan a spus că l-ar nominaliza în funcția de premier pe actualul președinte interimar, Ilie Bolojan.

De asemenea, George Simion nu a făcut un secret din faptul că și-ar dori și alegerile anticipate dacă va ajunge la Palatul Cotroceni. Daniel Băluță a exclus și această variantă.

„Nu e posibil matematic lucrul acesta. Sunt niște partide responsabile în interiorul Parlamentului care întotdeauna vor păstra această pârghie parlamentară asupra oricărui tip de guvern va urma”, a mai spus liderul social-democrat.

Președintele României are dreptul, potrivit Constituției, de a dizolva Parlamentul și de a convoca alegeri anticipate dacă doi premieri nominalizați de acesta nu reușesc să formeze o majoritate parlamentară ca să treacă votul de învestitură. Iată ce spune Legea Fundamentală:

(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

Zece medaliaţi olimpici la canotaj devin cetăţeni de onoare ai municipiului Craiova

Furtul Coifului de la Coțofenești, pe masa judecătorilor olandezi: Suspecţii au apărut vineri în faţa tribunalului