Urmare a anunțului premierului Bolojan privind constituirea unui consiliu consultativ, în care mediul de afaceri să vină cu propuneri concrete pentru dezvoltarea economică și echilibrarea bugetară, am apelat din nou la Președintele Federației Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă – FIDES, Constantin Sebeșanu. Acesta ne-a detaliat prioritățile pe care industria dezvoltărilor și construcțiilor le propune pentru creșterea PIB și, implicit, a veniturilor bugetare colectate de către Stat.
SPS: Domnule Sebeșanu, dacă, așa cum ne-ați spus în ultimul interviu, aproape 12% din totalul salariaților mediului privat se regăsesc în dezvoltări și tranzacții, cât de relevantă ar trebui să fie vocea industriei pe care o reprezentați?
CS: Înainte să vă răspund, e de folos să vedem câteva date statistice, din centralizarea realizată la finalul anului trecut: sectorul construcțiilor și al tranzacțiilor imobiliare, așa cum am constatat împreună, reprezintă o sursă importantă de venituri pentru autoritățile publice, cu multiple efecte economice pozitive propagate în mediul de afaceri, prin multiplicare investițiilor. Adică afacerile noastre mobilizează multe alte domenii. Conform nomenclatorului de activitati, regăsim 22 de sectoare din industria de constructii si 4 sectoare din tranzacții imobiliare. În total, peste 85 de mii de firme, însemnând circa 16% din totalul companiilor active in Romania. La nivelul anilor 2022-2023, acestea angajau în jur de jumătate de milion de români, adică aproape 12% din totalul angajatilor din sectorul privat. În lumina acestor cifre, consider că da, în modul cel mai obiectiv cu putință, industria noastră poate și trebuie să fie o voce în dialogul cu decidenții politici.
SPS: Ce abordare are industria aceasta față de ultimele decizii guvernamentale?
CS: Federația noastră a comunicat deja cele 4 puncte față de care avem rezerve serioase. Și nu doar pentru că ne-ar afecta veniturile, ci pentru că nu știm cât vor reuși aceste decizii să contribuie la soluția pe termen mediu și lung. Înțelegem că trebuie soluții rapide, însă cu garanția că ele nu vor avea contra-efecte în nici 2 ani. După cum v-am spus data trecută, modificările de TVA riscă să încetinească dezvoltarea, dublarea taxării dividendelor și scumpirea carburanților va reduce apetența investițiilor, iar suprataxarea băncilor va crește dobânzile. Pe scurt, toate aceste 4 măsuri pot contribui la o minimă echilibrare bugetară de moment, insă pe termen mediu și lung nu știm dacă vor crește veniturile Statului.
SPS: Premierul spune că toată lumea critică, dar nimeni nu vine cu soluții.
CS: La prima vedere, am putea afirma că soluțiile sunt în fișa de post a celei mai importante funcții din România, aceea de șef al Guvernului, pe actualul sistem constituțional. Însă noi, dezvoltatorii, am afirmat public, în repetate rânduri, că ne punem toată expertiza în slujba oamenilor, a comunității. Așa că putem veni cu propuneri fezabile, cu rezultate măsurabile și verificabile. Iar prima propunere pe care o facem este legată de digitalizare și debirocratizare.
SPS: Considerați că dialogați cu domnul Bolojan. Ce i-ați cere? Sau ce i-ați sugera? Care sunt temele majore, utile industriei, dar și României?
CS: Sunt mai multe soluții, benefice economiei în general, nu doar dezvoltatorilor. Sau cel puțin domeniilor ce pot fi considerate strategice, prin impactul lor pozitiv asupra dezvoltării societății și asupra veniturilor Statului. De aceea încep cu digitalizarea și simplificarea proceselor de avizare și autorizare. Ceea ce ar putea dura câteva ore sau zile, prin aplicații online, la noi durează săptămâni, prin hârtii depuse la dosarul cu șină. Iar cel mai mare dușman al antreprenorului e timpul. Pentru că el costă bani. Care sunt, adesea, împrumutați de la bancă. Deci purtători de dobândă. Pentru noi, întârzierile Statului, adesea ilegale, pot însemna falimentul.
SPS: Nu s-au înregistrat progrese în ultimul timp?
CS: Abia anul acesta a apărut o inițiativă utilă, OUG 31/2025 pentru accelerarea procesului de obținere a avizelor și autorizațiilor necesare. Impactul va fi imediat, va simplifica și crește viteza procedurilor, prin responsabilizarea aparatului birocratic. Așteptăm aprobarea ei finală în Parlament și promulgarea, așa cum toți politicienii au promis în ultimul an electoral. Actul normativ poate fi completat, tocmai pentru transparență și asigurarea legalității, cu un portal unic național pentru avize, PUZ-uri și autorizații, integrat cu un sistem informațional geografic (GIS). În fine, în urma unui dialog real cu autoritățile, dezvoltările imobiliare pot fi considerate domeniu strategic, prin impactul pozitiv asupra evoluției comunităților și antrenarea pe orizontală a unui număr mare de firme și salariați. Astfel, și investițiile Statului în infrastructură pot fi accelerate acolo unde e nevoie de ele. În FIDES avem exemple de companii care au donat chiar suprafețe din propriile terenuri către autorităților locale, finanțând din banii lor drumuri de acces, șosele sau chiar clădiri pentru spații educaționale. Trebuie să ieșim din logica în care autoritățile blochează dezvoltarea pentru că nu sunt dispuse sau nu au capacitatea managerială să facă investiții publice de suport. Acestea sunt apanajul administrației, în “fișa de post”, ca să spunem așa, iar ele sunt necesare comunităților locale, celor care finanțează Statul, nicidecum o favoare făcută dezvoltatorilor.
SPS: Deci vorbim, în principal, despre o bună cooperare cu administrația, de digitalizare și debirocratizare?
CS: Exact. Vorbim de un parteneriat real și onest. Iar de aici putem dezvolta nevoia de predictibilitate. Mă refer la uniformizarea legislației, prin urgentarea adoptării Codului urbanismului și construcțiilor, pentru evitarea modificărilor bruște, care afectează fezabilitatea proiectelor. Apoi, apropo de infrastructura publică, de la rețele de utilități și transport până la facilități educaționale și sanitare, este obligatorie corelarea Planurilor Urbanistice Generale cu strategiile de mobilitate și investiții publice. Această viziune reclamă tot dialogul constant între autorități și mediul de afaceri. Noi știm cum va arăta un nou complex sau cartier peste 5-10 ani, administrația care l-a autorizat știe și ea, inclusiv câți oameni vor locui acolo. Deci timp există pentru a planifica rețele edilitare, trebuie doar voință și dialog.
SPS: Deci ați accepta un dialog cu premierul, în formatul de consultări cu mediul de afaceri?
CS: Cu siguranță da. România are o șansă unică de relansare economică și socială. Expertiza noastră este la dispoziția celor care decid. Iar soluții există, trebuie doar voință. Avem și altele, sper să le detaliem cu altă ocazie
