Renumitul scriitor kenyan Ngugi wa Thiong’o, care a fost menţionat de mai multe ori ca posibil laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, a murit miercuri la vârsta de 87 de ani, a anunţat fiica sa pe Facebook.
“Cu inimile îndurerate anunţăm decesul tatălui nostru, Ngugi wa Thiong’o, în această miercuri dimineaţă”, a scris Wanjiku Wa Ngugi. “A trăit o viaţă plină şi a luptat bine”.
Considerat unul dintre cei mai influenţi scriitori din Africa de Est, el a scris opere care reflectau ţara şi poporul din care provenea, fără să urmeze tradiţia occidentală.
Întemniţat de autorităţile kenyene în 1977-1978, în special pentru că a scris piese de teatru care atacau elitele ţării sale, el a decis să renunţe la limba engleză pentru a scrie în limba sa maternă, kikuyu, o alegere radicală, dar esenţială într-o operă marcată de lupta împotriva inegalităţilor.
De fapt, Ngugi wa Thiong’o a scris primul său roman în kikuyu, „Caitaani Mutharaba-ini” („Diavolul pe cruce”), în celula sa din închisoarea de înaltă securitate Kamiti.
“Am scris-o pe singura hârtie pe care o aveam, hârtie igienică”, a povestit el odată.
“Cred foarte mult în egalitatea limbilor. Sunt complet îngrozit de ierarhia limbilor”, spunea el în 2024 într-un interviu acordat AFP din California, unde trăia în exil.
La acea vreme, decizia sa a fost primită cu neînţelegere. “Am crezut cu toţii că este nebun (…) şi curajos în acelaşi timp”, spune scriitorul kenyan David Maillu: “Ne întrebam cine va cumpăra cărţile”.
“El a revitalizat limbile africane, care au fost mult timp denigrate ca fiind incapabile să exprime modernitatea într-un mod inteligibil”, a declarat Evan Mwangi, profesor de literatură la Universitatea Northwestern.
“El face ceea ce au făcut şi alţi scriitori importanţi din istorie: scrie în limba poporului său, mai degrabă decât în cea a elitei”, a continuat acesta, citând exemplele lui Shakespeare, Dante şi Tolstoi.
Născut într-o familie de ţărani din regiunea Limuru, nu departe de Nairobi, Ngugi wa Thiong’o a fost marcat din tinereţe de colonizarea britanică şi de insurecţia locală Mau Mau între 1952 şi 1960, care a fost crucială în marşul spre independenţă, obţinută în cele din urmă în 1963, şi care i-a influenţat primele lucrări.
În 1982, după ce trupele de teatru au fost interzise în Kenya, a plecat într-un exil autoimpus, stabilindu-se mai întâi în Marea Britanie şi apoi, în 1989, în Statele Unite, unde a predat literatură comparată la Universitatea California din Irvine.
În 1986, cel care şi-a abandonat prenumele occidental, James, a publicat una dintre cele mai cunoscute lucrări ale sale, „Decolonising the Mind”, o colecţie de eseuri despre rolul limbajului în construirea culturii, istoriei şi identităţii naţionale.
Ngugi wa Thiong’o s-a întors în Kenya în iulie 2004, după ce Daniel arap Moi s-a retras de la putere.
Câteva zile mai târziu, cuplul a fost atacat violent în apartamentul lor: soţia sa a fost violată, iar el a fost bătut. Nu s-a stabilit dacă atacul a fost de natură criminală sau politică. În urma acestui atac, el a revenit rar în ţară.
