Dacă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) devine parte a Ministerului Culturii, “există riscul ca expertizele sau controalele să fie influenţate de priorităţi politice sau de presiuni asupra instituţiilor subordonate. O agenţie autonomă sau un departament în cadrul OSIM ar păstra neutralitatea deciziilor, oferind încredere justiţiei şi titularilor de drepturi”, se arată într-un comunicat al Oficiului.
În replică la informaţiile din presă despre Ordonanţa pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, precum şi unele măsuri de reorganizare a unor autorităţi publice din domeniul culturii, elaborată de către Ministerul Culturii, ORDA face precizări.
Referitor la suma achitată cu „chiria spaţiului”
Oficiul îşi desfăşoară activitatea într-o locaţie a statutului român, respectiv RA-APPS SAIFI. Costul închirierii spaţiului este reglementat de art. 6, alin. (1) din H.G. nr. 60/2005 privind organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, cu modificările şi completările ulterioare, unde se precizează faptul că acesta este compus din contravaloarea impozitelor şi taxelor locale, a amortizării spaţiilor atribuite, a altor cheltuieli indirecte, precum şi a cheltuielilor de întreţinere şi a serviciilor.
Menţionăm faptul că plata costurilor prevăzute la art. 6, alin. (1) din H.G. nr. 60/2005 se efectuează de la articolul bugetar 20.01.30 – Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare, Oficiul neavând alocate în bugetul de cheltuieli sume cu destinaţia cheltuielilor de tip chirie.
Oficiul a făcut nenumărate demersuri de a închiria un spaţiu corespunzător desfăşurării activităţii la un preţ redus, dar nu se găsesc spaţii decente la costuri mai mici decât cele percepute de RA-APPS SAIFI şi nu neapărat în zone centrale. Au fost făcute demersuri la Ministerul Culturii în vederea alocării unui spaţiu în cadrul Bibliotecii Naţionale care nu s-au concretizat din cauza refuzului vehement al respectivei instituţii. https://www.stiripesurse.ro/angajatii-bibliotecii-nationale-fac-acuzatii-grave-sediul-nostru-este-un-instrument-imobiliar-la_1851749.html.
Referitor la salariile încasate de angajaţii ORDA
ORDA activează cu o structură organizatorică ce cuprinde o direcţie, 2 servicii şi o structură de personal cu 37 posturi aprobate, inclusiv directorul general si directorul general adjunct, din care 35 de posturi finanţate, fiind ocupate 28 de posturi. În data de 16.09.2024, în aplicarea Legii nr. 296/2023, ORDA a fost reorganizată, fiind reduse cu 50% posturile de conducere şi a fost diminuată structura de personal cu 20%.
De asemenea, menţionăm că, angajaţii ORDA nu au niciun spor salarial sau alte tipuri de stimulente, iar conducerea ORDA nu are locuinţă de serviciu, cabinet de consilieri, secretar, şoferi sau maşini alocate special.
Astfel spus, ORDA nu este o povară bugetară, ba mai mult contribuie la bugetul cu sumele încasate din tarifele aferente înscrierii în registrele naţionale administrate de ORDA a persoanelor fizice şi/sau juridice care efectuează operaţiuni de producere, comercializare, import, distribuire de produse purtătoare de drepturi de autor sau şi/sau drepturi conexe pe teritoriul României. Costurile de funcţionare sunt mici în raport cu importanţa socială şi economică a rolului său.
Totodată, considerăm că desfiinţarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor ar avea drept consecinţe:
– Apariţia conflictului de interese instituţional (neutralitatea compromisă)
Ministerul Culturii este direct implicat financiar şi operaţional în administrarea unor instituţii publice (filarmonici, teatre, muzee, biblioteci) care au calitatea de utilizatori de opere protejate.
În situaţii de litigiu sau control Ministerul Culturii ar trebui să verifice sau chiar să sancţioneze propriile instituţii aflate sub autoritatea sa. Această poziţie duală ar afecta credibilitatea şi imparţialitatea oricărui raport de expertiză sau decizie emisă.
– Lipsa tradiţiei de autoritate tehnică specializată în domeniu
Ministerul Culturii are rol de politică publică şi strategie culturală, nu de reglementare tehnică şi enforcement. Oficiul a fost creat tocmai pentru a avea un corp tehnic, neutru şi specializat, capabil să emită decizii, să facă expertize şi să conducă controale pe teme complexe. Aceste competenţe tehnice ar fi diluate sau subordonate unei logici birocratice de administraţie culturală în cazul absorbţiei în Minister.
ORDA are atribuţii de control şi de aplicare a sancţiunilor, inclusiv verificarea utilizatorilor mari (operatori de cablu, radiodifuzori, instituţii publice, companii private). Ministerul Culturii nu are tradiţie şi nici infrastructură pentru a exercita controale coercitive cu valoare juridică; rolul său este eminamente normativ şi cultural. Integrarea acestor funcţii ar crea o anomalia administrativă: o instituţie cu rol eminamente de strategie culturală ar deveni şi organ de control, cu potenţial de conflict.
– Riscul politizării deciziilor tehnice
Dacă ORDA devine parte a Ministerului Culturii, există riscul ca expertizele sau controalele să fie influenţate de priorităţi politice sau de presiuni asupra instituţiilor subordonate. O agenţie autonomă sau un departament în cadrul OSIM ar păstra neutralitatea deciziilor, oferind încredere justiţiei şi titularilor de drepturi.
– Credibilitatea în faţa instanţelor
Expertizele şi punctele de vedere ale ORDA sunt invocate frecvent în dosare penale şi civile.
– Mitul reducerii birocraţiei – în realitate, creşterea ei
Se invocă adesea că integrarea ORDA în Ministerul Culturii ar simplifica procedurile administrative şi ar reduce birocraţia. În realitate, agenţiile specializate sunt create tocmai pentru a reduce birocraţia prin concentrare pe o singură competenţă şi printr-un lanţ scurt de decizie.
Absorbirea într-un minister cu zeci de direcţii şi priorităţi ar genera:
– diluarea misiunii – ORDA ar deveni un birou formal printre multe altele;
– încetinirea proceselor – pentru fiecare decizie s-ar parcurge ierarhii administrative lungi, aprobări şi avize;
– pierdere de expertiză – specialiştii ar fi încadraţi în structuri generale, pierzând autonomia profesională şi continuitatea.
Consecinţa directă: nu se obţine simplificare, ci suprabirocratizare, cu riscul ca rolul de garant al drepturilor de autor să se „stingă” în masa administrativă a ministerului.
Oficiul Român pentru Drepturile de Autor a derulat în perioada 22 decembrie 2020 – 22 decembrie 2023, proiectul “eORDA – simplificarea procedurilor administrative şi facilitarea serviciilor publice în mediul digital, în domeniul drepturilor de autor şi conexe” cofinanţat din Fondul Social European (FSE), prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 – 2020 – cod SIPOCA 742/cod MySMIS2014+ 130045
Astfel, în condiţiile desfiinţării ORDA nu va putea fi asigurată sustenabilitatea proiectului eORDA (continuarea efectelor sale şi valorificarea rezultatelor obţinute după încetarea sursei de finanţare), fapt ce ar putea conduce la retragerea finanţării nerambursabile acordate pentru implementarea proiectului.
