Peste o mie de tineri, liceeni în anii terminali, au fost prezenți, miercuri, încă de la primele ore, la cea de-a IV-a ediție a târgului educațional ‘Timișoara – ATU pentru educația ta’, un eveniment dedicat celor care se află în etapa de conturare a căii pe care vor să o urmeze privind continuarea studiilor și alegerea unui domeniu potrivit.
Paleta ofertelor academice a fost bogată, diversificată și incitantă, adolescenții au stat de vorbă cu dascăli din conducerea celor patru universități timișorene (Universitatea Politehnica , Universitatea de Științele Vieții Regele Mihai I, Universitatea de Medicină și Farmacie ‘Victor Babeș’ și Universitatea de Vest), cu studenți și cu absolvenți ai acestor universități, care le-au vorbit despre programele de studii, despre oportunități de dezvoltare și despre avantajele pe care le oferă o carieră postuniversitară.
Universitățile și-au adaptat programele de studii cu specializări noi, pliate pe cererea pieței, dar recunosc că cifra de studenți pentru anul I este mult mai mare decât este nevoie pe piața muncii.
‘Sunt de la Liceul Hașdeu din Lugoj și vreau să fac Asistență Medicală Generală, în cadrul UMF. Îmi place foarte mult să lucrez cu oamenii, eu fac deja voluntariat la pompieri, pe SMURD, pentru că mă atrage foarte mult acest domeniu medical, tot timpul te confrunți cu ceva nou, pentru că nicio intervenție nu seamănă cu cealaltă. Am ales Timișoara, pentru că e mai accesibilă față de Cluj, privind costurile. M-am interesat și de cazare, sunt și mai aproape de casă, sunt familiarizată cu orașul. Aș vrea să lucrez, după absolvire, pe Ambulanță. Vreau să rămân în țară’, spune Denisa, elevă de clasa a XII-a.
Prorectorul UMF ‘Victor Babeș’ din Timișoara, Claudia Borza, detaliază că în ultimul an s-a înființat Facultatea de Asistență Medicală, pe lângă Facultatea de Medicină, Medicină Dentară și Farmacie, toate cele patru facultăți având programe de studiu la medicină generală, dar recunoaște că absorbția pe piața muncii este mai grea, pentru că numărul de locuri scoase de minister la rezidențiat este mai mic decât numărul de absolvenți.
‘Se lucrează la programe de omogenizare (…), care se focusează în viitor pe ideea ca medicii să aibă capacitatea de a avea autorizația de liberă practică chiar dacă nu iau examenul de rezidențiat, să fie medic generalist, dar cu capacități limitate, tocmai în ideea de a exercita această asistență primară medicală și în orașe, dar și în mediul rural. Pe rural, sunt multe facilități: autoritățile locale le pun la dispoziție tinerilor construirea unui cabinet medical, aducerea prin fonduri a aparaturii, tocmai în ideea ca pentru un medic tânăr, la început de drum, să fie atractiv și satul’, arată Claudia Borza.
Liceenii atrași de inovația tehnică, de roboți și mașini turate, dar și de șansa mai mare de a găsi un loc de muncă după absolvirea facultății sunt mai interesați de Politehnică, fiind convinși că profesia de inginer nu a apus, ci are viitor.
‘Cred că ingineria nu trebuie privită ca o cenușăreasă a profesiilor și de aceea aș vrea să dau admiterea la Politehnică. Îmi place mult tot ce este nou, unde pot veni și eu cu inventivitatea personală și mă interesează mai multe oferte educaționale ale UPT. Mi-ar plăcea să lucrez și în cercetare, pe roboți, încă nu m-am decis. Aș vrea ceva mai sigur după terminarea facultății, vreau să rămân în țară și să îmi găsesc de lucru aici. Sunt din Lugoj și nu vreau să rămân prea mult pe bugetul părinților după ce termin studenția’, a declarat Flavius.
Universitatea de Vest Timișoara pare să fi depășit ‘epoca literară’, astfel că interesul nu se mai îndreaptă spre partea filologică, ci spre Facultatea de Economie-Administrație (FEEA), Drept, Biologie-Chimie, specializare care atrage mai ales prin Chimia Criminalistică, unică în țară.
Briana Capracia este studentă în anul III la Biochimie, în cadrul Universității de Vest Timișoara, și a venit la târgul educațional cu o mascotă vie, adusă din laborator: insecta-băț (din familia phasmidae), care și-a găsit repede admiratori. Își schimbă poziția în funcție de suportul pe care se află (frunze sau crengi), iar exemplarul de azi a preferat să ia poziția ‘picior peste picior’, în palma studentei.
‘Pot să le spun liceenilor că este o facultate în care nu te plictisești. Mereu înveți ceva nou. Avem și practici de teren, în vară mergem la Agigea, să vedem alge, scoici și păsări migratoare, pescăruși. Anul trecut, am fost la Poiana Mărului, am identificat plante, salamandre. Se poate face și practică alternativă în laboratoare. Eu am făcut probele de la pacienți (urină și sânge, n.r.), dar nu mi-a plăcut pentru că era ceva repetitiv. Îmi place mai mult terenul, care oferă multe surprize. Laboratoarele sunt foarte bine dotate, avem microscoape performante. Ca perspective de angajare, ne putem orienta spre cercetare sau, prin proiecte, muncă pe teren, în laboratoare. Eu aș vrea pe partea de teren’, spune Briana.
Universitatea de Științele Vieții din Timișoara a venit în sprijinul elevilor cu o ofertă diversificată de programe de studii: șase facultăți și 34 de programe de studii de licență, programe de studii și în limba franceză și engleză, specializări ancorate în cerințele pieței forței de muncă.
Prorectorul USV, Petru Mergheș, declară că peste 70% dintre absolvenți sunt atrași pe piața muncii, o mare parte dintre ei având deja afaceri de familie pe care le dezvoltă și le duc mai departe.
‘La peste opt miliarde de oameni pe planetă, una dintre nevoile primare, hrana, este și va fi o prioritate, alături de energie de protecție a mediului, alături de conceptul de One Health, unde este inclusă sănătatea animalelor, sănătatea oamenilor, sănătatea mediului, iar specializările noastre vin să acopere aceste nevoi pe piața forței de muncă. (…). Specializările noastre vin din zona ingineriei mediului, din medicină veterinară, științe de laborator aplicate, management și turism rural, ingineria alimentară, agricultură, măsurător terestre și cadastru. Toate specializările noastre își găsesc loc pe piața forței de muncă. Poate există și un procent de studenți care nu își descoperă vocația încă de pe băncile facultății, dar nu cred că un absolvent al universității noastre, care a venit din pasiune să studieze un domeniu, un program de studiu, nu își găsește sau nu este pregătit pentru ceea ce înseamnă cerințele pieței forței de muncă. Mare parte dintre ei provin din familii care dezvoltă afaceri în domeniul agricol, al managementului și turismului rural, în domeniul industriei alimentare. Fie sunt determinați de a continua acel business din familie, fie își pot dezvolta spiritul antreprenorial în universitate (…)’, relatează Petru Mengheș.
Un absolvent al USV Timișoara, Benedek Marc, acum nu profesează ceea ce a studiat, medicina veterinară, ci este profesor de biologie la un liceu din Timișoara, și ‘plimbă reptilele’ din colecția privată a universității, prin târg: șopârla cu limba albastră, total inofensivă, care mănâncă insecte, puține fructe, legume, ouă, șoricei mici, mâncare pentru pisici, un șarpe, o Agamă cu barbă, o tarantulă.
‘Eu am venit la promovarea universității. Sunt ani mulți de studiu, grei. După absolvire este acel uf, bine că am terminat, dar urmează alte greutăți. Fiind pasionat de animale exotice, încerc să educ copiii, lumea, să înțeleagă că și ele sunt foarte drăguțe, foarte prietenoase și nu trebuie să avem o teamă în noi. Pasiunea mea este să devin medic veterinar specializat pe animale exotice. Încă nu avem în Timișoara așa ceva, iar în România avem foarte puțini care s-au specializat. Specializarea se face în străinătate, nu la noi, în Ungaria, Germania’, spune Benedek Mark.
Ingrid Pavel, studentă în anul I la Medicină Veterinară, a resimțit ‘șocul schimbării’ la trecerea din liceu în facultate, dar consideră că dacă ești pasionat, treci ușor mai departe.
‘Eu nu vreau să profesez pe animale exotice. Dar îmi place ceea ce fac. Trecerea de la liceu la facultate este dificilă, dar dacă îți place ceea ce faci, totul devine frumos. Încă nu știu ce voi face după’, spune Ingrid.
Marin Popescu, director al Departamentului pentru Relația cu Mediul Preuniversitar din cadrul Universității de Vest Timișoara, arată că interesul liceenilor pentru a urma studiile superioare se menține, dar se constată un dezinteres major pentru științele exacte (chimie, biologie, fizică, matematică), în timp ce zona de IT rămâne la fel de căutată, chiar dacă tendințele mondiale deja au mai scăzut.
‘Rămânem în tendința interesului pentru anumite specializări: informatică, psihologie, la foarte mare căutare sunt științele aplicate în criminalistică. A scăzut interesul față de literatură și a crescut interesul pentru științele economice, științelor sociale. Tendința este de a rămâne în țară. Rămâne o problemă abandonul școlar, care a mai scăzut, dar există. Din perspectiva elitelor, și mă refer aici la elevii olimpici, Universitatea de Vest Timișoara are niște mecanisme prin care încearcă să aducă aici acești elevi cu capacitate deosebită și cu competențe ridicate. Avem programe personalizate pentru fiecare dintre olimpici’, încheie Marin Popescu.
