Tulcea va avea o Universitate europeană de educație continuă, o premieră pentru mediul academic din România, inițiativa asociației Ivan Patzaichin – Mila 23 (IPM23) având la bază alte două inițiative unicat care se dezvoltă în județ, Centrul de cercetări Danubius RI Murighiol, respectiv Centrul maritim de inteligență artificială.
Vicepreședintele asociației IPM23, Teodor Frolu, a declarat pentru AGERPRES că cele două structuri, Centrul de cercetări Danubius RI, hub la nivel european în domeniul cercetărilor privind schimbările climatice, precum și Centrul maritim de inteligență artificială, pol de excelență în domeniul industrial și al tehnologiilor AI și robotică, prin șantierul naval Vard, conectează județul Tulcea din punct de vedere tehnologic și științific cu Europa.
‘Cele două entități sunt unice în România, dar și în Europa, astfel încât expertiza celor două centre de excelență poate fi valorificată la nivel de oraș, de țară și european prin apariția unei universități care să ducă mai departe această expertiză de nivel de top, aliniindu-se într-un fel schimbărilor sociale și economiei la nivel european’, a menționat Teodor Frolu.
El a mai spus că Universitatea europeană pentru educație continuă are la bază un model austriac și că propunerea a fost prezentată în urmă cu o săptămână, în timpul unei întâlniri a Federației Asociațiilor ITI cu reprezentanți ai Comisiei Europene, desfășurată la Crișan, în Delta Dunării.
Instrumentul financiar european Investiții Teritorial Integrate (ITI) a fost pus în practică în Dobrogea – județele Constanța și Tulcea – pentru prima dată în România, în perioada 2014-2020, prin ITI Delta Dunării, are ca scop reducerea decalajelor de dezvoltare cu care se confruntă zonele defavorizate prin alocarea unor sume din diferite programe operaționale exclusiv acestora.
În România există patru ITI-uri funcționale, Valea Jiului, Moții – Țara de piatră, Țara Făgărașului și cel din Delta Dunării, care acoperă șapte județe, încă cinci instrumente financiare similare fiind în curs de dezvoltare în alte cinci zone din România, potrivit președintelui Federației Asociațiilor ITI (FAIT) înființate la Crișan, Ilie Petre.
Prin ITI Delta Dunării, potrivit purtătorului de cuvânt al Asociației de dezvoltare intercomunitară pentru acest mecanism financiar, Sergiu Smolîi, din anul 2016, atunci când Guvernul României a aprobat o hotărâre privind Strategia de dezvoltare a teritoriului din Rezervația Biosferei Delta Dunării, arie naturală protejată care cuprinde suprafețe din județele Constanța și Tulcea, s-au dezvoltat peste 1.500 proiecte în valoare de circa 1,4 miliarde de euro, de aproape 700 de ori mai multe decât în perioada de programare anterioară.
Foto: (C) Luisiana BIGEA/AGERPRES
În imagine, purtătorul de cuvânt al ITI Delta Dunării, Sergiu Smolîi
‘S-au modernizat peste 300 de kilometri de drumuri, s-au reabilitat 45 de kilometri de rețele de apă, 88 de kilometri de rețele de canalizare, în agricultură s-a reabilitat infrastructura care asigură irigarea a peste 16.000 de hectare în Dobrogea. În turism, capacitatea de cazare a crescut de la 4.501 locuri, în 2014, la 11.775, în 2025. Numărul mediu de salariați din teritoriu a crescut cu 17,5%’, a precizat purtătorul de cuvânt al ADI ITI – Delta Dunării, Sergiu Smolîi.
Pentru mediul privat, fondurile europene au fost o șansă de de dezvoltare accelerată. Cristian Dimitriu, în vârstă de 42 de ani, absolvent al Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București, este unul dintre beneficiarii ITI – Delta Dunării, pentru modernizarea atelierului dezvoltând un proiect cu un buget total de circa 200.000 de euro.
‘S-a văzut în cifrele contabile, investiția mi-a dublat veniturile pe an. E nevoie de scule bune ca să faci mai departe bani. Investițiile au fost mari pe fiecare echipament în parte. Aș fi avut nevoie de o perioadă mult mai mare ca să fac o asemenea investiție’, a afirmat Cristian Dimitriu, antreprenor din municipiul Tulcea.
Foto: (C) Luisiana BIGEA/AGERPRES
În imagine, Cristian Dimitriu
Chiar și așa, situația micilor întreprinzători nu este una dintre cele mai fericite, din cauza celor trei crize consecutive din ultimii șase ani, pandemia de Covid-19, războiul din Ucraina și cel din Iran.
‘Am prins niște ani ‘deosebiți’. Suntem la granița cu Ucraina și suntem primii afectați. Din 2020 încoace, îmi țin foarte atent evidența pe an și aveam niște estimări pe ani, adică știam când avem de muncă și când suntem mai liniștiți, dar acum nimic nu se mai potrivește. (…) Am primit bilanțul pe primul trimestru și nu suntem bine. Lucrăm, dar nu încasăm. Toată lumea se împrumută. Se întârzie foarte mult plata facturilor. Pe furnizorii noștri îi plătim nu la modul în care-i plăteam anul trecut și cumva ne întârziem unii pe alții, un lucru care nu ajută pe nimeni’, a mai spus Cristian Dimitriu.
Pe scurt, aceasta ar fi povestea tuturor planurilor de dezvoltare în contextul geopolitic actual. În ciuda sprijinului acordat din bani publici, proiectele, cel puțin cele dedicate zonelor defavorizate, parcă bat pasul pe loc, deși nevoi stringente – apă, canalizare, de exemplu – sunt multe încă nerezolvate.
‘Prin proiectele pe care le-am depus (în cadrul ITI Delta Dunării – n.r.) până în momentul de față suntem undeva la dublul sumei alocate. Ceea ce solicităm noi pentru etapa viitoare este să se creioneze un capitol distinct pentru ITI-uri, eventual o autoritate de management pentru ITI, astfel încât acest capitol sau autoritate să primească niște sume adecvate. E clar că nu vom putea asigura întreaga sumă necesară zonei, dar pentru problemele majore să putem acoperi acele investiții’, a declarat președintele FAIT, Ilie Petre.
Investițiile în rețelele de apă și canalizare s-au realizat în localitățile cu peste 2.000 de locuitori, însă majoritatea din teritoriu au sub acest prag admis de finanțatori, circa 1.800 de euro, în condițiile în care costurile per capita se ridică doar în Deltă la aproape 10.000 de euro, din cauza distanțelor mari și a depopulării.
‘Populația trebuie să aibă acces la servicii de bază. Pentru asta luptăm. Pentru ca și cei care sunt în Deltă să aibă aceleași servicii publice ca în zona terestră. Altfel, nu putem menține populația acolo. Strategia actuală este făcută până în 2030. Acum, cu Banca Mondială, Ministerul Dezvoltării, o recalibrăm pentru 2040, astfel încât toate nevoile să fie încadrabile în directivele europene’, a menționat președintele FAIT, Ilie Petre.
În acest context, Universitate europeană pentru educație continuă este o oportunitate de a învăța din experiența altor state, de la cei mai buni, indiferent de vârstă sau de competențe și de a împlini visuri. Cristian Dimitriu, de exemplu, încearcă acum să construiască prima casă pasivă din orașul Tulcea.
‘Am văzut la un moment dat o doamnă întoarsă din Anglia, dacă nu mă-nșel, care și-a făcut o casă din paie și am zis că este o idee minunată, pentru că este o resursă locală, iar apoi conținutul de lemn care intră în construcția ei este redus. Vis-a-vis de pasivitate, vorbim și de energie regenerabilă, pentru că o vom lua din sol, vom face o pompă de căldură’, a povestit Cristian Dimitriu despre proiectul la care lucrează acum pentru familia lui.
Foto: (C) Luisiana BIGEA/AGERPRES
Planul tânărului tulcean privind casa ultraefecientă energetic a început anul trecut, iar Universitatea europeană pentru educație continuă și instrumentele financiare noi pentru România sunt o modalitate de a adaptare la transformările economice, digitale și de mediu tot mai accelerate la nivel global.
Platforma de cercetare Danubius-Ro, proiect strategic inițiat de România de mai mulți ani, se adresează în mod principal comunității științifice și academice românești și internaționale și și-a propus să ofere, prin rezultatele științifice, datele pe baza cărora pot fi dezvoltate proiecte pentru comunitățile locale din zonele studiate.
Inițiativa privind înființarea primului Centru maritim de inteligență artificială din lume a fost anunțată la finele anului trecut. Centrul va fi condus de Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie, va dezvolta tehnologie și va crește inovația pentru actorii maritimi prin utilizarea sporită a inteligenței artificiale, iar grupul Vard face parte din consorțiul internațional.
Rezervația Biosferei Delta Dunării cuprinde suprafețe în România și Ucraina, din anul 1990 face parte din rețeaua internațională a rezervațiilor biosferei în cadrul Programului ‘Omul și biosfera’ lansat de UNESCO și a fost recunoscută, în septembrie 1991, ca Zonă umedă de importanță internațională, mai ales ca habitat al păsărilor de apă – Convenția RAMSAR. În anul 1999, rezervația din România, împreună cu Rezervația Biosferei Dunărea din Ucraina, a fost inclusă în rețeaua internațională a rezervațiilor biosferei transfrontieră România – Ucraina.
În exercițiul financiar actual 2021-2027, ITI Delta Dunării are un buget total de 246 de milioane de euro, proiectele care vor fi finanțate urmând să se încheie până în anul 2029.
