Autoritățile de la Nicosia au inițiat o discuție cu Londra cu privire la viitorul celor două baze britanice de pe insula Cipru, a declarat miercuri președintele cipriot, Nikos Christodoulides, după ce o dronă a lovit luna aceasta una dintre aceste instalații militare, declanșând temeri că prezența lor ar putea expune Ciprul la conflictul mai amplu cu Iranul, transmite Reuters.
Politicieni și experți juridici ciprioți sunt de mult timp neliniștiți de prezența celor două baze, ce se numără printre cele mai importante puncte de sprijin ale Marii Britanii în afara țării și au sprijinit operațiuni în Orientul Mijlociu timp de decenii.
Însă atacul din 2 martie asupra uneia dintre baze, RAF Akrotiri, i-a înfuriat pe oficialii ciprioți, care au acuzat Marea Britanie de eșecul de a lămuri public faptul că activele sale nu vor fi folosite în nicio ofensivă, precum și de lipsa unui avertisment la timp către cei peste 1.000 de ciprioți care locuiesc în imediata apropiere a bazei cu privire la o amenințare iminentă.
‘Avem un plan clar despre cum să continuăm pas cu pas în ce privește toate problemele legate de bazele britanice din Cipru’, le-a declarat Christodoulides reporterilor, refuzând însă să dea detalii.
El a mai spus că a informat guvernul britanic despre intențiile sale.
Cotidianul britanic Daily Telegraph a scris marți că Nicosia vrea să obțină noi aranjamente de securitate cu privire la baze, acoperite în prezent de un tratat din 1960 care i-a acordat fostei colonii britanice independența. Marea Britanie susține că statutul bazelor nu este renegociabil.
Competențele cu privire la baze au suferit modificări la un moment dat.
În 2014, Republica Cipru și Regatul Unit au semnat un acord menit să relaxeze restricțiile privind dezvoltările imobiliare pe proprietăți private care cad sub incidența așa-numitelor Zone de baze suverane. Acest teritoriu cuprinde doar puțin sub 3 procente din suprafața Ciprului.
Miercuri, președintele Christodoulides a lăsat să se înțeleagă că vizează negocieri mai ample. ‘În trecut au existat negocieri – nu de amploarea celor pe care dorim să le începem cu partea britanică -, însă partea britanică nu a răspuns’, a afirmat el.
