Patrimoniul mondial este rareori scutit de război, aşa cum a demonstrat anul 2024 în cazul Israelului şi al duşmanilor săi din Orientul Mijlociu, precum şi al Ucrainei şi al Rusiei. Pe fondul fiecărei confruntări, monumentele, reperele religioase şi ruinele antice – bunuri culturale definite de Haga drept situri „imobile” cu o valoare istorică imensă – au fost ameninţate, deteriorate sau chiar distruse în mod variabil. Cu alte cuvinte, UNESCO, organizaţia culturală a Naţiunilor Unite, a avut un an încărcat.
În noiembrie, UNESCO a raportat că, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie 2022, 468 de situri, inclusiv 145 de situri religioase, 238 de structuri de „interes istoric şi/ sau artistic” şi 32 de muzee, au fost deteriorate. Până în aprilie, pagubele aduse bunurilor culturale ucrainene se ridicau la 2,5 miliarde de dolari, iar pierderile financiare la aproximativ 3,5 miliarde de dolari.
În plus, peste 15.000 de piese de artă şi artefacte ucrainene au fost date dispărute în urma unor rapoarte privind jefuirea sistematică a muzeelor ucrainene de către forţele ruse, ceea ce reprezintă o crimă de război.
În aprilie, Muzeul de Artă Herson din Ucraina a identificat 100 de tablouri care ar fi fost furate de trupele ruse într-un videoclip filmat într-un muzeu din Crimeea anexată. Muzeul a declarat că cele 100 de opere de artă filmate reprezintă probabil „mai puţin de 1%” din operele furate de Rusia din Ucraina începând cu 2022.
Câteva săptămâni mai târziu, Ucraina a acuzat, de asemenea, Rusia că a transformat Tauric Chersonese din Crimeea, un sit al patrimoniului mondial UNESCO – o desemnare care este menită să confere o protecţie specială – într-un „parc istoric şi arheologic” şi a făcut apel la ONU să protejeze situl, descriind redezvoltarea acestuia ca parte a planului Rusiei de a distruge patrimoniul ucrainean.
Într-un raport, Evelina Kravchenko, de la Institutul de Arheologie al Academiei Naţionale de Ştiinţe a Ucrainei, a declarat că Tauric Chersonese a fost „afectat” şi „zeci de mii de descoperiri” au fost distruse. „Unele dintre ele au fost culese din aceste gropi de gunoi de localnici atât pentru depozitare personală, cât şi pentru vânzare pe piaţa neagră”, a spus Kravchenko. „Astfel, în curând vom putea vedea lucruri din Chersonesos în licitaţiile online”.
În septembrie, actualul război civil din Sudan a atins patrimoniul cultural, rapoartele locale privind jafurile şi distrugerile ajungând în presa internaţională. Instituţiile culturale ale ţării din nord-estul Africii au fost puse în pericol de când lupta pentru putere dintre Forţele armate sudaneze (SAF) şi Forţele de sprijin rapid (RSF) a izbucnit în război civil, un conflict care a ameninţat aproape 25 de milioane de civili sudanezi cu strămutarea şi foametea. Muzeul Naţional al Sudanului din Khartoum a fost jefuit de membri ai RSF, precum şi Laboratorul de bioarheologie M Bolheim din Khartoum. (RSF a negat anterior acuzaţiile de jaf, afirmând, la începutul conflictului din aprilie 2023, că protejează bunurile culturale; această declaraţie a fost infirmată de imaginile de supraveghere video împărtăşite de Middle East Eye).
În iulie, organizaţia non-profit Heritage for Peace a raportat că mai multe arhive culturale au fost pierdute, inclusiv cele păstrate de Centrul Mohamed Omer Bashir pentru studii sudaneze de la Universitatea Omdurman Ahlia şi de Centrul Abdul Karim Mirghani, care, la momentul respectiv, îşi digitiza istoria materială a mişcărilor muncitoreşti locale.
Între timp, asaltul terestru şi aerian al Israelului asupra Fâşiei Gaza, care a împlinit un an în octombrie, a distrus mai mult de 200 de repere culturale şi situri istorice, inclusiv moschei, biserici, biblioteci şi instituţii de artă. În iulie, UNESCO a adăugat vechea Mănăstire Sfântul Ilarion, cunoscută şi sub numele de Tell Umm Amer, din Gaza, pe lista siturilor sale pe cale de dispariţie. Mănăstirea Sfântul Hilarion este unul dintre cele mai vechi şi mai complexe situri religioase din regiune, datând din secolul al IV-lea d.Hr. şi a găzduit prima comunitate monahală din Levant. Se afla pe lista provizorie a patrimoniului organizaţiei încă din 2012, însă confirmarea sa a fost accelerată având în vedere circumstanţele grave.
„UNESCO îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la impactul conflictului în curs de desfăşurare asupra patrimoniului cultural, în special în Fâşia Gaza”, a declarat agenţia la acea vreme. „Organizaţia îndeamnă toate părţile implicate să respecte cu stricteţe dreptul internaţional, subliniind că bunurile culturale nu ar trebui să fie vizate sau utilizate în scopuri militare, deoarece sunt considerate infrastructură civilă”.
Mai mult de 44.000 de persoane au fost ucise în timpul războiului Israelului în Gaza, potrivit Ministerului Sănătăţii local. O analiză a Biroului ONU pentru drepturile omului a stabilit că 70 % dintre victimele războiului sunt femei şi copii.
În septembrie, campania militară a Israelului s-a extins şi în Liban, când sute de staţii de emisie care ar fi fost folosite de membri ai grupului militant Hezbollah au fost detonate de la distanţă în întreaga ţară. De atunci – în urma apelurilor din partea profesioniştilor libanezi din domeniul culturii – UNESCO a adăugat 34 de bunuri culturale din Liban pe lista sa de protecţie sporită, care le promite cel mai înalt nivel de protecţie împotriva atacurilor. „Nerespectarea acestor clauze ar constitui „încălcări grave” ale Convenţiei de la Haga din 1954 şi ar constitui motive potenţiale de urmărire penală”, a afirmat agenţia într-o declaraţie din noiembrie.
Decizia a fost luată în cadrul unei sesiuni de urgenţă a Comitetului pentru protecţia bunurilor culturale în caz de conflict armat, în urma atacurilor aeriene israeliene asupra oraşelor antice libaneze Baalbek şi Tyre, care găzduiesc două dintre cele şase situri ale ţării înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO. În acea lună, agenţia de presă de stat din Liban a relatat că Israelul a lovit cartierul istoric din Tyr, care conţine unele dintre cele mai bine conservate ruine romane din lume, inclusiv un mare hipodrom.
Alte „bunuri culturale” cărora UNESCO le-a promis protecţie sporită includ Muzeul Nicolas Ibrahim Sursock din Beirut, care a fost închis din cauza conflictului, Muzeul Naţional din Beirut şi Templul Majdel Anjar, un templu roman important datând din anul 41 d.Hr. şi situat în Bekaa de Vest.
Deşi un acord de încetare a focului a fost încheiat între Israel şi Liban la 27 noiembrie, Israelul a fost acuzat de cel puţin 129 de încălcări ale acordului de atunci.
Sudanul, Palestina şi Ucraina vor intra în 2025 încă implicate în război. Patrimoniul cultural al acestor ţări rămâne în pericol.
