Arbitrii din Turcia sunt implicaţi într-un scandal uriaş legat de pariurile sportive Cât valorează un cartonaş roşu în fotbalul turc? Potrivit lui Ozgur Ozel, un politician din opoziţie, 130.000 de dolari. Aceasta era valoarea pariului pe care, potrivit lui, l-a plasat pe un jucător de la Goztepe, un club din Izmir, care a fost eliminat în timpul unui meci la 26 octombrie, notează The Economist.
Pariul s-a dovedit a fi câştigător când jucătorul a primit un cartonaş roşu, spre nemulţumirea fanilor clubului. Autorităţile turce anchetează cazul. Pariul s-ar fi plătit atunci când jucătorul a primit cartonaşul roşu, provocând furia fanilor clubului.
O zi mai târziu, furia s-a răspândit în toată Turcia, după ce un audit efectuat de TFF, federaţia de fotbal a ţării, a dezvăluit dovezi ale practicării pe scară largă a pariurilor sportive de către arbitri. De atunci, federaţia a suspendat 149 de arbitri şi 1.024 de jucători suspectaţi de pariuri pe meciuri. Poliţia a reţinut cel puţin 19 persoane, printre care şi preşedintele echipei Eyupspor, care evoluează în prima ligă turcă.
Scandalul este cel mai mare din fotbalul turc din ultimii ani. Preşedintele TFF, Ibrahim Haciosmanoglu, a declarat că cel puţin 371 din cei 571 de arbitri din ligile profesionale din Turcia aveau conturi pe site-uri de pariuri. Unul dintre ei plasase peste 18.000 de pariuri. Alţi zece plasaseră peste 10.000 fiecare.
Arbitrii din Turcia au o reputaţie dubioasă. José Mourinho, antrenorul portughez cu temperament exploziv care a antrenat Fenerbahce, o altă echipă de top, în sezonul 2024-25, a declarat că nu ar fi acceptat postul dacă ar fi ştiut cum stau lucrurile în ceea ce priveşte arbitrajul. Acum doi ani, preşedintele clubului Ankaragucu din Ankara a fost suspendat din sport după ce a lovit un arbitru în faţă. Şi Haciosmanoglu are propriul său istoric de scandaluri. Acum zece ani, în timpul unui meci la care participa echipa al cărei preşedinte era, s-a enervat atât de tare pe arbitri încât i-a închis într-o cameră din stadionul clubului. Aceştia au fost eliberaţi abia după un telefon de la Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei, pasionat de fotbal.
Odată ce amploarea scandalului legat de pariuri a devenit clară, Erdogan a declarat că Turcia „trebuie să facă tot ce este necesar” pentru a curăţa fotbalul. Fanii speră că instanţele vor da dovadă de acelaşi zel în urmărirea arbitrilor corupţi pe care îl dau în urmărirea rivalilor politici ai lui Erdogan. La 11 noiembrie, procurorii l-au pus sub acuzare în mod oficial pe Ekrem Imamoglu, principalul candidat al opoziţiei la următoarele alegeri prezidenţiale, pe baza a 3.900 de pagini de acuzaţii fabricate. Imamoglu a petrecut ultimele nouă luni în spatele gratiilor. Acum riscă până la 2.352 de ani de închisoare.
CONTROVERSELE ENHANCED GAMES. DE CE ALEG SPORTIVII SĂ PARTICIPE LA “JOCURILE DOPAŢILOR”
Primele Enhanced Games vor schimba părerea criticilor – şi modul în care sporturile consacrate privesc dopajul – afirmă noul director executiv al controversatei competiţii. Enhanced Games permite concurenţilor să utilizeze substanţe care îmbunătăţesc performanţa, interzise în sportul tradiţional, în timp ce concurează pentru premii în bani mari. Acest lucru a fost criticat intens de oficialii antidoping şi de organismele de conducere, care afirmă că pune în pericol sportivii şi subminează integritatea sportului.
Evenimentul inaugural, care include competiţii de înot, sprint şi haltere, va avea loc în Las Vegas în mai 2026.
„Câteva instituţii consideră că suntem răi – OK, înţeleg”, a declarat directorul executiv Maximilian Martin pentru BBC Sport. „Dar, după primele Jocuri, publicul şi instituţiile existente vor avea o părere foarte, foarte diferită despre noi. Vor vedea că nimeni nu a explodat, nimeni nu a suferit un atac de cord în timpul competiţiei. Pur şi simplu nu se întâmplă. Pe termen lung, cred cu tărie că alte ligi sportive vor urma abordarea noastră, trecând de la un sistem de testare punitiv la unul axat pe sănătatea şi siguranţa sportivilor în competiţie.”
Enhanced Games susţine că, sub supravegherea medicilor şi prin screeningul regulat al sportivilor timp de până la cinci ani după participarea la competiţii, riscurile asociate substanţelor interzise pot fi minimizate.
Această afirmaţie a fost contestată de experţi din alte părţi.
Un articol al Universităţii din Birmingham, publicat anul acesta, susţine că se ştie relativ puţin despre modul în care cele mai comune substanţe de îmbunătăţire a performanţei afectează indivizii, existând indicii privind un potenţial crescut de atacuri de cord, leziuni cardiovasculare, disfuncţii reproductive şi probleme de sănătate mintală în anii următori.
Înotătorul britanic Ben Proud, medaliat cu argint la Jocurile Olimpice de la Paris de anul trecut, şi sprinterul Fred Kerley, de trei ori campion mondial, se numără printre cei 21 de sportivi care au anunţat până acum că s-au înscris la Enhanced Games.
Organizatorii spun că se aşteaptă ca numărul total să ajungă la 35 până la sfârşitul lunii ianuarie, cu un total de aproximativ 50 de concurenţi care vor participa în luna mai.
Enhanced Games îşi stabileşte sediul într-un hotel de cinci stele din Abu Dhabi, unde sportivii se pot antrena respectând regimurile de substanţe interzise.
În iulie, World Aquatics a anunţat o interdicţie generală pentru orice înotător, antrenor sau oficial implicat în Enhanced Games de a participa la propriile evenimente, indiferent dacă au folosit substanţe dopante sau nu.
Încercarea Enhanced Games de a contesta această interdicţie într-un proces de 800 de milioane de dolari a fost respinsă de un judecător din New York luna trecută.
Aron D’Souza, fondatorul Enhanced Games şi fostul său reprezentant public, a demisionat recent din funcţia de director executiv.
Dar Martin, care a lucrat ca bancher de investiţii la Londra timp de doi ani înainte de a înfiinţa o afacere de minerit de bitcoin, insistă că Jocurile nu numai că vor continua, ci vor creşte în lunile următoare.
Şeful WADA: Enhanced Games sunt periculoase şi trebuie oprite
Şeful Agenţiei Mondiale Antidoping (WADA) a solicitat omologilor americani ai organismului să ia măsuri pentru a opri Enhanced Games, descriind noul eveniment – care permite sportivilor să ia substanţe dopante (PED) în competiţie – ca fiind „periculos” şi „iresponsabil”.
Witold Banka a afirmat că regimurile antidoping din întreaga lume trebuie să fie „foarte unite” în opoziţia lor faţă de jocurile îmbunătăţite şi a spus că Agenţia Antidoping din Statele Unite (Usada) are responsabilitatea de a se opune acestora. Banka a continuat să critice regimul antidoping din SUA, într-un moment în care guvernul american a reţinut fonduri cruciale pentru operaţiunile Wada.
„Uneori nu ştim ce să spunem despre această idee ridicolă, deoarece din punct de vedere etic, din punct de vedere moral, cum este posibil ca oamenii să accepte să concureze, luând toate aceste substanţe interzise?”, a spus Banka. „Este complet împotriva a tot ceea ce facem. Este foarte periculos. Sper că nu se va întâmpla, deşi există oameni destul de importanţi şi bogaţi care sunt sponsori ai acestui eveniment iresponsabil.”
Recompense mari
Acest eveniment a atras atenţia presei internaţionale şi a stârnit critici în egală măsură din cauza abordării sale faţă de substanţele dopante şi a recompenselor de 250.000 de dolari oferite sportivilor pentru doborârea recordurilor mondiale oficiale, cu 1 milion de dolari oferit pentru proba de 50 m liber şi 100 m sprint.
Înotătorul olimpic Ben Proud a declarat că ar fi nevoie de „13 ani de victorii la Campionatele Mondiale” pentru ca sportivii să câştige aceeaşi sumă de bani oferită pentru câştigarea unei singure curse la Enhanced Games.
La Campionatele Mondiale de Nataţie din 2022, premiile totale pentru înot au fost de 2,73 milioane de dolari, sportivii primind 20.000 de dolari pentru locul întâi.
DEZNODĂMANT ÎN SCANDALUL SĂRUTULUI FORŢAT
Fostul şef al Federaţiei Spaniole de Fotbal, Luis Rubiales, a fost amendat, în februarie, cu 10 800 de euro pentru agresiune sexuală în legătură cu sărutul forţat dat jucătoarei Jenni Hermoso, în august 2023.
Rubiales, împotriva căruia procurorul solicitase o pedeapsă totală de doi ani şi jumătate de închisoare, a fost achitat de acuzaţiile legate de presiunile pe care era acuzat că le-a exercitat asupra lui Jenni Hermoso pentru a muşamaliza scandalul, la fel ca şi cei trei coacuzaţi ai săi, fostul antrenor Jorge Vilda şi doi directori ai Federaţiei.
Aceştia din urmă au fost judecaţi doar pentru aceste acuzaţii.
Procurorul general ceruse condamnarea fostului preşedinte al Federaţiei Spaniole de Fotbal (RFEF) la doi ani şi jumătate de închisoare: un an pentru agresiune sexuală şi un an şi jumătate pentru presiuni asupra jucătorului pentru a minimaliza gravitatea faptei.
Înalta Curte Naţională „l-a condamnat pe fostul preşedinte al Federaţiei Regale Spaniole de Fotbal (RFEF), Luis Rubiales, la 18 luni amendă, cu o rată zilnică de 20 de euro, pentru infracţiunea de agresiune sexuală”, potrivit unui comunicat.
El are, de asemenea, interdicţia de a se apropia de Jenni Hermoso la mai puţin de 200 de metri şi de a comunica cu ea timp de un an.
La finalul procesului, Marta Durántez Gil, reprezentanta parchetului, a apreciat că „nu există nicio îndoială” că sărutul lui Luis Rubiales cu Jenni Hermoso în timpul ceremoniei de decernare a medaliilor după victoria Spaniei la Cupa Mondială feminină din Australia, la 20 august 2023, nu a fost consimţit.
Ridicată la rang de simbol al luptei împotriva sexismului în sport, Jenni Hermoso a reafirmat la deschiderea procesului, la 3 februarie, că nu şi-a dat niciodată consimţământul şi a declarat că s-a simţit „nerespectată” ca femeie.
Cea mai bună marcatoare a echipei naţionale a Spaniei a descris, de asemenea, presiunile „nenumărate” la care a fost supusă după gestul său pentru a muşamaliza scandalul.
În faţa Înaltei Curţi Naţionale din San Fernando de Henares, în apropiere de Madrid, fostul şef al fotbalului spaniol şi-a menţinut poziţia, afirmând că este „absolut sigur” că Jenni Hermoso a consimţit sărutul şi negând orice presiune.
În iunie, condamnarea lui Rubiales a fost menţinută în apel.
