„Retrospectiva anului editorial românesc 2024”, prezentată de ICR traducătorilor de limba română. Scriitorii vor comenta online actualitatea literară în ansamblu

Institutul Cultural Român organizează, prin Centrul Naţional al Cărţii, „Retrospectiva anului editorial românesc 2024”, eveniment online dedicat traducătorilor de limba română din întreaga lume şi tuturor celor interesaţi de actualitatea literară din România. Manifestarea, organizată în ziua care precede Ziua Naţională a Lecturii, va avea loc vineri, începând cu ora 11.00, în format online, pe platforma ZOOM. Moderator va fi scriitorul şi jurnalistul Florin Iaru.

Programul, cu o durată de aproximativ trei ore, se va desfăşura într-o succesiune de prezentări, urmate de o discuţie la care sunt invitaţi să intervină toţi participanţii la dezbatere.

Luminiţa Corneanu, scriitoare şi publicistă, va contura o perspectivă asupra literaturii pentru copii şi tineret, scriitoarea şi jurnalista Ana Maria Sandu va face o incursiune în proza scurtă, scriitoarea şi profesoara Oana Şerban va aduce în prim-plan apariţiile remarcabile din domeniul non-ficţiunii, poetul şi jurnalistul Răzvan Ţupa va semnala volumele de poezie semnificative ale anului 2024, iar scriitorul şi profesorul Radu Vancu va pune în lumină apariţiile relevante din sfera prozei. Criticul literar şi profesorul Angelo Mitchievici, vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor din România, şi traducătorul Peter Sragher, preşedintele Filialei Bucureşti de Traduceri Literare din cadrul Uniunii Scriitorilor din România, vor comenta actualitatea literară în ansamblu.

Aflată la cea de-a treia ediţie, „Retrospectiva anului editorial românesc” este un program anual demarat în 2023 cu scopul de a le oferi traducătorilor prilejul să îşi consolideze informaţiile despre apariţiile editoriale româneşti recente şi să ia contact nemijlocit cu profesionişti din sfera cărţii. Centrul Naţional al Cărţii şi-a propus să creeze şi să consolideze un cadru în care traducătorii din literatura română din întreaga lume să se cunoască şi să discute despre cum se poate dezvolta impactul literaturii române în străinătate.

Traducătorii de limba română care doresc să participe la întâlnire sunt rugaţi să completeze Formularul de Înscriere https://docs.google.com/forms/d/1kbWJbHV5a0DL7gwX7ir4iXTAHXxxUnwV7JGP4iIvJH0/edit până miercuri, 12 februarie, ora 23:59 (ora României). În urma înscrierii, participanţii vor primi link-ul de conectare la sesiunea online.

Persoana de contact pentru înscrierea participanţilor: Simona Vilău, expert Centrul Naţional al Cărţii – [email protected] / +40 744 698 339

Luminiţa Corneanu este autoare de literatură pentru copii şi critic literar, membră a Asociaţiei Scriitorilor pentru Copii şi Adolescenţi din România – „De Basm”. Luminiţa este doctor în filologie, cu o teză despre poetul Leonid Dimov. Publică cronici, recenzii de carte, articole de opinie şi interviuri în presa culturală din anul 2003.

Angelo Mitchievici, critic literar şi profesor la Facultatea de Litere de la Universitatea „Ovidius” din Constanţa, este vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor din România. Este membru al RAAS (Romanian Association for American Studies), UCIN şi FIPRESCI şi redactor la Romania literară. Printre volumele publicate se numără Mateiu I. Caragiale. Fizionomii decadente (2007, premiul pentru debut al revistei Observator Cultural), Cinema (povestiri, Polirom, 2009, premiul „Cartea anului 2009” al USR), Decadenţă şi decadentism în contextul modernităţii româneşti si europene (2011), Umbrele paradisului. Scriitori români şi francezi in Uniunea Sovietică (2011), Simbolism şi decadentism în Arta 1900 (2011), Filmele care ne-au schimbat viaţa (2013). În colaborare: O lume dispărută. Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (Polirom, 2004), Explorări în comunismul românesc (Polirom, vol. I, 2004; vol. II, 2005, premiul revistei Cuvîntul pe anul 2005; vol. III, 2008) şi Teodoreanu reloaded (2011).

Ana Maria Sandu este scriitoare şi jurnalistă, redactor la revista Dilema. A debutat în 2003 cu volumul Din amintirile unui Chelbasan (Editura Paralela 45) şi a publicat, de-a lungul anilor, proză, proză scurtă şi romane pentru copii – Fata din casa vagon, Aleargă, Pereţi subţiri, Mama îmi spune că am o viaţă frumoasă, Hortensia Papadat-Bengescu. Străina, Salvatorii (Editura Polirom). A coordonat volumul Cu ochii în 3,14, o antologie Dilema veche (2016, Editura Humanitas). Coordonează ateliere de scris şi de citit pentru copii şi adulţi.

Peter Sragher, scriitor şi traducător, este preşedintele Filialei Bucureşti – Traduceri literare a Uniunii Scriitorilor din România.  A publicat mai multe volume de poezie (printre care Să facem un copil, Ascultă liniştea vorbind, Dimineaţa sărută genunchiul Athenei sau poemele dunării/danube poems), a făcut numeroase traduceri din poeţi austrieci, a editat volume bilingve de poezie ale unor scriitori străini, precum şi un volum de teoria traducerii, s-a implicat în organizarea şi promovarea mai multor festivaluri de poezie.

Oana Şerban este lector universitar, deţine un titlu de doctor în Filosofie în cadrul Universităţii din Bucureşti, cu o teză aflată la intersecţia dintre estetică şi istoria filosofiei –The Structure of Artistic Revolutions in Modernity. A Political Theory of Aesthetic Validity. Este director executiv al C.C.I.I.F. – Centrul de cercetare a istoriei şi circulaţiei ideilor filosofice. A primit distincţia de Profesor Bologna de două ori, în 2018 şi în 2021. Este autoare a volumelor After Thomas Kuhn, The Structure of Aesthetic Revolutions (Berlin, Boston: De Gruyter, 2022), Cultural Capital and Creative Communication (Anti-)Modern and (Non-)Eurocentric Perspectives (London, New York: Routledge, 2023), Capitalismul artistic (2016) şi co-editor al unor volume de estetică, filosofia culturii, istoria modernităţii europene. A tradus în limba română lucrările unor autori precum Gilles Lipovetsky, Michel Foucault, Sylvain Tesson.

Răzvan Ţupa este poet şi jurnalist. Volumul „poetic relaţional- poeme alese 1995-2024” (Editura Cartier, 2024) este cea mai recentă şi prima antologie cu poezie pe care o semnează, incluzând şi poeme inedite din perioada 1995-2024. Primul său volum publicat în 2001, „fetiş”, a fost distins cu Premiul naţional pentru poezie „Mihai Eminescu“– secţiunea debut (Botoşani, 2002). Printre volumele sale, se numără „fetiş – o carte românească a plăcerii” (Editura Vinea, 2003), „corpuri româneşti” (Cartea Românească, 2005), „poetic. cerul din delft şi alte corpuri româneşti” (Casa de Editură Max Blecher, 2011). A fost rezident Ledig House (New York, SUA) în octombrie 2013. A lansat împreună cu Ioana Miron volumele „Poetic. Relaţia grafică” (Casa de pariuri literare, 2002) şi „poetic. interfaţa sonoră” (Editura Cartier, 2002). A fost unul dintre fondatorii şi redactorul şef (2005-2007) al revistei Versus-Versum, precum şi redactor şef al revistei Cuvântul (2006-2008). Scrie pe poetic.ro şi este membru Pen Club Romania. Realizează selecţiile @citEştioficial pentru agenţia de ştiri Aleph News.

Radu Vancu este scriitor şi profesor la Facultatea de Litere şi Arte a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, redactor-şef al revistei Transilvania şi redactor al revistei Poesis Internaţional. Între 2019 şi 2023 a fost preşedintele PEN România. A coordonat secţiunea română a site-ului Poetry International. Începând cu anul 2002, a publicat nouă volume de poezie, pentru care a primit mai multe premii. Poezia lui a fost tradusă în aproximativ 20 de limbi, atât în antologii şi reviste, cât şi în cărţi individuale. A publicat şi un roman, Transparenţa (2018), trei volume de jurnal (2017, 2021, 2024), două cărţi pentru copii şi o culegere de texte civice. Publicaţiile lui academice includ două cărţi-eseu despre Mihai Eminescu şi Mircea Ivănescu şi un volum privind relaţia modernităţii poetice cu umanul. A realizat câteva antologii de poezie, fie singur, fie în colaborare cu Mircea Ivănescu, Claudiu Komartin sau Marius Chivu. Din 2013 este preşedintele Festivalului Internaţional de Poezie din Sibiu „Poets in Transylvania”.

Vicepreşedintele SUA JD Vance păşeşte pe scena mondială la summitul AI de la Paris. El vrea să discute cu liderii europeni şi despre războiul din Ucraina

Bărbat cercetat pentru furtul a 150 kg aliaj din cupru, depistat cu ajutorul câinelui poliţist