Piaţa metalelor preţioase a încheiat 2025 la niveluri istorice, preţul aurului depăşind 2.400 de dolari uncia, iar cel al argintului trecând de 30 de dolari, într-un an în care tensiunile geopolitice, relaxarea politicii monetare şi slăbirea intermitentă a dolarului au susţinut cererea pentru activele de refugiu. Privind spre 2026, analiştii intervievaţi de Reuters anticipează o evoluţie mai echilibrată, cu preţuri ridicate, dar mai sensibile la cursul valutar şi la dinamica randamentelor reale.
2025: dolarul şi dobânzile au redeschis drumul către maxime
Un factor esenţial al creşterii preţurilor medtalelor preţioase din 2025 a fost corecţia dolarului american în perioadele în care pieţele au început să anticipeze reduceri de dobândă din partea Rezervei Federale. Slăbirea dolarului a făcut aurul şi argintul mai atractive pentru investitorii din afara SUA, stimulând cererea fizică şi investiţională. În acelaşi timp, scăderea randamentelor reale ale titlurilor de stat americane a redus costul de oportunitate al deţinerii metalelor preţioase, un catalizator clasic pentru aur.
Chiar şi în momentele în care dolarul s-a întărit temporar, metalele preţioase au rămas bine susţinute, semn că cererea nu a fost exclusiv valutară, ci şi defensivă, alimentată de riscurile geopolitice.
Geopolitica şi fragmentarea economică
Războiul din Ucraina, conflictul din Gaza şi tensiunile persistente din Orientul Mijlociu au contribuit la menţinerea unei ”prime de risc” în preţul aurului. Investitorii au folosit metalul galben ca instrument de protecţie împotriva şocurilor politice, dar şi a fragmentării economiei globale, accentuate de tarife comerciale şi de rivalităţile strategice dintre marile puteri.
În paralel, achiziţiile consistente ale băncilor centrale, în special din economiile emergente, au oferit un suport structural pieţei, într-un context în care unele state caută să-şi diversifice rezervele şi să reducă expunerea la dolar.
Argintul: mai mult decât un refugiu
Argintul a urmat trendul aurului, dar cu mişcări mai ample. Pe lângă factorii monetari şi valutari, cererea industrială, inclusiv din sectorul energetic şi tehnologic, a amplificat volatilitatea. Slăbirea dolarului a avut un efect similar ca în cazul aurului, însă argintul a rămas mult mai sensibil la semnalele privind creşterea economică globală.
Perspective pentru 2026: cursul dolarului va conta mai mult
Pentru 2026, analiştii de pe piaţa metalelor preţioase anticipează o temperare a impulsului ascendent, pe măsură ce atenţia se mută de la şocurile geopolitice către evoluţia dolarului şi a randamentelor reale.
”Aurul rămâne bine susţinut, dar ne aşteptăm la o perioadă de consolidare, nu la o nouă creştere accelerată”, a estimat Goldman Sachs într-o notă de analiză citată de Reuters, subliniind că eventuale întăriri ale dolarului ar putea limita câştigurile suplimentare.
O evaluare similară vine şi din partea UBS, ai cărei analişti spun că ”nivelurile ridicate ale aurului sunt justificate de incertitudinea geopolitică şi de cererea băncilor centrale, însă în 2026 direcţia va depinde în mare măsură de politica monetară a Rezervei Federale şi de evoluţia randamentelor reale”.
Potrivit acestora, aurul ar putea rămâne ”susţinut, dar mai volatil”, în timp ce argintul va continua să fie mai sensibil la perspectivele de creştere economică globală.
La rândul său, Citi a arătat, într-un comentariu preluat de Reuters, că metalelor preţioase ”le va fi mai greu să repete performanţa din 2025” dacă dolarul se stabilizează sau se apreciază, însă riscurile geopolitice persistente ”oferă în continuare o bază solidă pentru preţuri”.
În acest context, 2026 este văzut mai degrabă ca un an al consolidării, nu al unor noi recorduri rapide, cu aurul păstrându-şi rolul de activ defensiv corelat invers cu dolarul, iar argintul rămânând prins între statutul de refugiu şi dependenţa de ciclul economic.
