O dronă marină cu încărcătură explozivă a fost distrusă în zona platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Curtea Constituțională a României a stabilit ca fiind constituțional un amendament introdus în Legea integrității la cererea PSD și AUR, prin care aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii și a declarat neconstituțională sintagma ‘persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți’. O nouă versiunea a Legii salarizării a fost prezentată în cadrul consultărilor de la Palatul Cotroceni. Acestea sunt câteva dintre cele mai importante evenimente interne ale săptămânii.
Dronă marină distrusă în apropierea platformei Neptun Deep
O dronă marină cu încărcătură explozivă a fost distrusă de Armata Română cu tunul de bord al unui avion F-16, în zona platformei Neptun Deep din Marea Neagră, a anunțat Ministerul Apărării, la 20 august. Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a anunțat că, prin canalul de comunicare directă creat de curând cu partea ucraineană, a primit confirmarea oficială că ‘nu este de proveniență ucraineană’.
Președintele Nicușor Dan a felicitat Armata Română și piloții celor două avioane de vânătoare F-16 pentru succesul misiunii de distrugere a dronei marine aflate în apropierea platformei Neptun Deep din Marea Neagră. ‘Condamn cu toată fermitatea intensificarea acestor tipuri de incidente iresponsabile din partea Federației Ruse. Rămânem vigilenți alături de aliații din NATO pentru a ne apăra și a respinge astfel de provocări’, a transmis Administrația Prezidențială.
Ministerul Apărării Naționale a mai anunțat că fragmentele din drona prăbușită la 19 august în apropierea localității Grindu din județul Tulcea nu prezintă risc pirotehnic, iar zona a fost cercetată și securizată.
Decizii ale Curții Constituționale a României, anunțate la 17 august
* a stabilit, cu privire la modificările aduse la Legea integrității, că reglementarea măsurilor de sancționare a conflictului de interese intră în marja de apreciere a legiuitorului. Potrivit unui comunicat al CCR, judecătorii constituționali, cu majoritate de voturi, au constatat că dispozițiile art. II pct. 17 – cu referire la art. 25 alin. (1) și (2) – și ale art. X alin. (1) și (2) din Legea privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității sunt constituționale.
* a stabilit ca fiind constituțional un amendament introdus în Legea integrității la cererea PSD și AUR, prin care aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile. Cu majoritate de voturi, CCR a declarat ca fiind constituțională prevederea din lege care menționează încetarea de drept a funcției/demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Reprezentanții USR au reclamat faptul că acest amendament introdus în lege îl vizează pe președintele partidului, Dominic Fritz, care are o decizie definitivă privind conflictul de interese și poate să-și piardă funcția de primar al municipiului Timișoara. Dominic Fritz a afirmat, după decizia Curții Constituționale pe Legea integrității, că ‘în loc să oprească un brutal abuz de putere, majoritatea PSD din CCR tocmai l-a validat’.
* a declarat neconstituțională sintagma ‘persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți’ din Legea privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, au precizat oficiali ai CCR. Președintele Nicușor Dan a criticat, în sesizarea trimisă pe masa judecătorilor constituționali, claritatea normativă și legalitatea sancțiunii cu privire la sintagma ‘persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți’, regăsită în textul legii care a ajuns la promulgare.
* a respins sesizarea partidelor AUR și SOS în legătură cu Legea pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Washington, la 16 aprilie.
* a respins sesizarea partidelor AUR și SOS asupra Legii privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030, au precizat oficiali ai CCR.
– Președintele Nicușor Dan a transmis, la 18 august, o primă reacție privind decizia CCR pe Legea integrității, subliniind că argumentele din sesizarea lui de neconstituționalitate erau foarte solide.
* ‘Față de decizia de ieri a Curții Constituționale pe legea integrității – consider că argumentele din sesizarea mea de neconstituționalitate erau foarte solide. Aștept totuși motivarea Curții pentru a vedea punctul de vedere contrar. S-a întâmplat să îmi mențin opinia și după motivarea Curții Constituționale pe alte sesizări de neconstituționalitate care mi-au fost respinse. După motivare, legea va ajunge în dezbaterea Parlamentului și abia apoi la mine. Sper să putem încheia circuitul legislativ până în 31 august, termenul limită al PNRR’, a scris Nicușor Dan pe pagina sa de X.
* Pe 10 august, președintele Nicușor Dan a atacat la CCR Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității. În sesizarea de neconstituționalitate postată pe site-ul Administrației Prezidențiale se arăta că prin conținutul său normativ Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale.
– Decizia Curții Constituționale în cazul modificărilor aduse Legii ANI deschide o discuție despre principii, legea nu trebuie folosită pentru a scoate din funcție o anumită persoană sau pentru a lovi un adversar politic, a afirmat, pe pagina sa de Facebook, premierul interimar, Ilie Bolojan, președintele PNL. Potrivit acestuia, ‘legea nu trebuie folosită pentru a scoate din funcție o anumită persoană sau pentru a lovi un adversar politic’.
O nouă versiune pentru Legea salarizării
Liderii partidelor au primit o nouă versiune a proiectului Legii salarizării, potrivit declarațiilor consilierul prezidențial Radu Burnete, după consultările de la Palatul Cotroceni pe această temă, la 20 august. Versiunea respectă, în principiu, obligațiile asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și constrângerile bugetare, conform declarațiilor sale. Liderii fostei coaliții de guvernare vor avea, săptămâna viitoare, o nouă întâlnire cu președintele Nicușor Dan.
Radu Burnete a mai precizat că, în ultima săptămână, Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor au făcut mai multe calcule și evaluări pentru a răspunde solicitărilor venite din partea sindicatelor, partidelor și reprezentanților diferitelor familii ocupaționale. Potrivit lui Burnete, proiectul Legii salarizării are un impact financiar de aproape 170 de miliarde de lei anual și vizează peste un milion de persoane.
La rândul său, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că au fost reevaluate datele privind sectoarele Educație și Sănătate, ‘astfel încât partidele să aibă o decizie informată și în același timp fundamentată pe realitățile din toate aceste sectoare’. El a reiterat că Legea salarizării reprezintă un jalon în cadrul PNRR, însă Comisia Europeană nu stabilește bugetul aferent actului normativ, ci a formulat observații cu privire la limita anvelopei salariale.
Premierul interimar, Ilie Bolojan, a declarat, pe 19 august, că proiectul legii salarizării unitare transmis Comisiei Europene a primit observații din partea experților europeni.
David Popovici face apel la responsabilitate
Înotătorul român David Popovici, medaliat cu aur la Europenele de natație de la Paris la 100 m liber și 200 m liber, a declarat, la revenirea în țară, pe 17 august, că autoritățile trebuie să dea dovadă de responsabilitate și să achite premierile pentru performanțele făcute de sportivii români.
David Popovici a devenit primul înotător care realizează dubla 100 – 200 m liber la trei ediții consecutive ale Campionatelor Europene, Roma 2022, Belgrad 2024 și Paris 2026.
Reabilitarea barajului Leșu
Premierul interimar, Ilie Bolojan, a declarat, la 17 august, la Oradea, că reabilitarea barajului Leșu reprezintă o investiție importantă realizată prin PNRR, după ce obiectivul a fost blocat mai mulți ani, în timp ce ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a subliniat că lucrarea readuce județului Bihor o rezervă importantă de apă, după 12 ani.
Reabilitarea barajului Leșu, începută în mai 2025, a fost realizată prin PNRR, cu 113,18 milioane de lei, fără TVA. Este singurul baraj din România reabilitat prin acest mecanism și include soluții tehnice noi, moderne și de mediu precum impermeabilizarea cu geomembrană, monitorizarea infiltrațiilor prin fibră optică, o scară de pești, insule plutitoare cu vegetație și panouri solare. Lacul, golit în 2015, a fost repus în funcțiune în luna mai, după 12 ani.
Tribunalul București a respins cererea pentru insolvența STB
Tribunalul București a respins, la 18 august, cererea de intrare în insolvență a Societății de Transport București (STB), pentru că nu au fost depuse toate documentele necesare.
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, rămâne sub control judiciar
Ciprian Ciucu rămâne sub control judiciar pentru următoarele 60 de zile, el având și interdicția de a părăsi România în dosarul în care este cercetat penal pentru luare de mită, a decis Tribunalul București.
Ciucu a fost plasat sub control judiciar de DNA în luna iunie, măsură prelungită recent de procurori cu încă două luni, până pe 15 octombrie.
Președintele Nicușor Dan participă la Adunarea Generală a ONU
Președintele Nicușor Dan va conduce delegația României la segmentul de nivel înalt al celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care va avea loc la New York, a transmis, la 21 august, Administrația Prezidențială.
Tema centrală a sesiunii este ‘Restabilirea încrederii, gestionarea transformării: o Organizație a Națiunilor Unite care aduce rezultate pentru toți’ (‘Restoring trust, managing transformation: A United Nations that delivers for all’).
Șeful statului va susține pe 23 septembrie intervenția națională în plenul Adunării Generale a ONU. Președintele va avea întâlniri bilaterale cu alți șefi de stat sau de guvern, inclusiv pentru susținerea candidaturii românești la conducerea Organizației Internaționale a Francofoniei. Fostul comisar european Dacian Cioloș este susținut de România pentru funcția de secretar general al OIF.
