Secretarul de stat american Marco Rubio se va întâlni vineri cu aliaţii din NATO pentru prima dată de când preşedintele Donald Trump a pus sub semnul întrebării alianţa din cauza divergenţelor privind războiul cu Iranul, iar Washingtonul a anunţat planuri de retragere a 5.000 de soldaţi din Europa, relatează Reuters.
Înainte de a pleca la reuniunea miniştrilor de externe din NATO, care se desfăşoară în Suedia, Rubio a declarat că Trump este „foarte dezamăgit” de membrii alianţei care nu au permis SUA să utilizeze bazele de pe teritoriul lor pentru război, menţionând în special Spania.
„Există ţări precum Spania care ne refuză utilizarea acestor baze – atunci de ce faceţi parte din NATO? Este o întrebare foarte justă”, a declarat Rubio reporterilor la Miami. „Să fim corecţi, alte ţări din NATO au fost foarte de ajutor. Dar trebuie să discutăm despre asta”, a punctat el.
Trump a criticat vehement membrii NATO pentru că nu au făcut mai mult pentru a ajuta campania militară americano-israeliană. El a declarat că ia în considerare retragerea din alianţă şi a pus sub semnul întrebării dacă Washingtonul este obligat să respecte pactul de apărare reciprocă.
Oficialii NATO au subliniat că SUA nu au cerut alianţei formate din 32 de membri să ia parte la războiul cu Iranul, dar mulţi membri şi-au onorat angajamentele de a permite forţelor americane să utilizeze spaţiul lor aerian şi bazele de pe teritoriul lor.
Îngrijorările europene cu privire la atitudinea lui Trump faţă de NATO au fost, de asemenea, exacerbate în acest an de presiunea exercitată de Trump pentru a prelua Groenlanda, un teritoriu al Danemarcei, ţară membră a NATO.
EUROPENII SPUN CĂ SUNT GATA SĂ AJUTE ÎN CHESTIUNEA ORMUZ
La reuniunea din oraşul suedez Helsingborg este de aşteptat ca miniştrii europeni să încerce să calmeze SUA, subliniind că sunt gata să ajute la asigurarea libertăţii de navigaţie în Strâmtoarea Ormuz, atunci când condiţiile o vor permite, şi să-şi asume mai multă responsabilitate pentru securitatea europeană. Iranul a restricţionat traficul prin strâmtoare pe durata războiului.
Temerile europene cu privire la angajamentul preşedintelui SUA faţă de NATO au fost accentuate de decizia de a retrage 5.000 de soldaţi din Europa, pe care oficialii americani au legat-o de criticile cancelarului german Friedrich Merz la adresa strategiei de război a lui Trump împotriva Iranului.
Aliaţii Washingtonului au fost, de asemenea, confuzi şi îngrijoraţi de modul în care a fost comunicată decizia. Oficialii americani au spus iniţial că trupele vor fi retrase din Germania, dar au declarat ulterior că vor amâna desfăşurarea unei brigăzi în Polonia.
Statele Unite au declarat, de asemenea, că desfăşurarea planificată a rachetelor Tomahawk cu rază lungă de acţiune în Germania nu va mai avea loc. În plus, intenţionează să informeze aliaţii NATO că vor reduce fondul de capacităţi militare pe care SUA îl pune la dispoziţia alianţei în caz de criză, au declarat pentru Reuters trei surse familiarizate cu această chestiune.
Comandantul suprem al NATO, generalul Forţelor Aeriene ale SUA Alexus Grynkewich, a încercat săptămâna aceasta să liniştească aliaţii europeni cu privire la deciziile recente, afirmând că reducerile ulterioare se vor întinde pe parcursul mai multor ani, pentru a le oferi aliaţilor timp să-şi dezvolte capacităţile necesare pentru a le înlocui.
„Pe măsură ce pilonul european al alianţei devine mai puternic, acest lucru permite SUA să-şi reducă prezenţa în Europa şi să se limiteze la furnizarea doar a acelor capacităţi critice pe care aliaţii nu le pot încă asigura”, a declarat el marţi reporterilor de la sediul NATO.
CITEȘTE ȘI NATO estimează că reducerea efectivelor militare americane din Europa va dura ani de zile
MOMENTUL ADEVĂRULUI
Prin urmare, vineri, în Suedia, ţările europene membre ale NATO vor testa reacţia aliatului lor american cu privire la amploarea retragerii trupelor pe care acesta o are în vedere în Europa, după criticile dure adresate de Donald Trump la începutul războiului din Orientul Mijlociu. Una dintre mizele acestei reuniuni a miniştrilor de externe ai NATO de la Helsingborg „este de a afla dacă ieşim sau nu din acest moment de pedeapsă”, marcat în special de anunţul reducerii trupelor americane din Germania, a rezumat pentru AFP un diplomat european la Bruxelles.
Cu toate acestea, joi, Donald Trumo a anunţat totuşi trimiterea a 5.000 de militari americani în Polonia, justificând această decizie prin relaţia sa bună cu preşedintele naţionalist Karol Nawrocki, ales în urmă cu aproape un an.
„Aliaţii europeni şi canadieni au auzit apelul american la acţiune”, a asigurat miercuri secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Nave de război au fost prepoziţionate în apropierea strâmtorii Ormuz, blocată de Iran, în cadrul unei coaliţii internaţionale înfiinţate de Londra şi Paris. NATO ar putea juca, de asemenea, un rol, chiar dacă nu s-a luat încă nicio decizie.
Şi alte ajustări urmează să vină. Washingtonul ar urma să anunţe vineri o reducere a contribuţiei sale la ceea ce unii din cadrul NATO numesc „cavaleria”, adică întăririle care pot fi mobilizate în mai puţin de 180 de zile în caz de conflict. Nici aici nu este nimic îngrijorător, potrivit lui Mark Rutte. „Este ceva la care ne puteam aştepta şi cred că este foarte bine că se întâmplă”, a asigurat el. Aliaţii europeni speră totuşi să obţină vineri câteva clarificări cu privire la strategia pusă în aplicare.
Şi pentru a-i linişti mai bine pe americani cu privire la angajamentul lor de a-şi consolida apărarea continentului, se pregătesc să anunţe o serie de contracte de armament, dintre care mai multe cu Statele Unite, potrivit unor diplomaţi de la Bruxelles cu care a stat de vorbă AFP. Dar nimic nu trebuie dezvăluit înainte de această reuniune, a cerut Mark Rutte, potrivit unuia dintre aceşti diplomaţi, în speranţa că aceste acorduri îl vor mulţumi pe Donald Trump, aşteptat cu nervozitate de europeni la Ankara, în iulie, pentru summitul Alianţei.
PREGĂTIRI PENTRU SUMMITUL DE LA ANKARA
Europenii intenţionează, de asemenea, să-şi reafirme sprijinul faţă de Ucraina, care va fi o altă prioritate a lui Mark Rutte în Turcia. El a declarat că a propus ca ţările NATO, fără Statele Unite, să se angajeze să aloce cel puţin 0,25% din produsul intern brut (PIB) pentru a ajuta Kievul din punct de vedere militar. „Nu cred că va fi acceptat”, a recunoscut el totuşi miercuri, dar „vreau să discut despre asta”, deoarece ţări precum Olanda sau Germania asigură în prezent cea mai mare parte a acestui sprijin financiar, care trebuie împărţit mai echitabil, a explicat Rutte.
„Sunt, de asemenea, multe ţări care nu cheltuiesc suficient”, a reafirmat el joi la Stockholm, în cadrul unei conferinţe de presă alături de premierul suedez Ulf Kristersson. Franţa este criticată de mai mulţi dintre partenerii săi din cadrul NATO pentru slăbiciunea sprijinului său financiar. Ea se apără subliniind că Parisul contribuie şi prin informaţii militare sau prin crearea unei coaliţii internaţionale pentru a asigura garanţiile de securitate, indispensabile Ucrainei odată ce războiul se va termina.
CITEȘTE ȘI Multe ţări membre NATO „nu cheltuie suficient” pentru Ucraina, consideră Mark Rutte 
