Întâmplător, această reuniune informală a miniştrilor de externe ai statelor membre NATO, planificată cu mult timp în urmă, va avea loc în acelaşi moment cu o întâlnire foarte aşteptată – dar care rămâne de confirmat – joi, la Istanbul, între Rusia şi Ucraina.
Ministrul de externe turc Hakan Fidan va găzdui evenimentul de două zile din Antalya, care se aşteaptă să se concentreze pe cheltuielile de apărare şi viitorul securităţii europene.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că se va deplasa în Turcia pentru a participa la întâlnire.
Este de aşteptat ca miniştrii să înceapă consultările la cină, miercuri seara, discuţiile urmând să fie reluate joi dimineaţa.
SUA cer ţărilor membre ale Alianţei Nord-Atlantice să aloce cel puţin 5% din PIB pentru apărare, o creştere substanţială pe care mai multe ţări o consideră imposibil de realizat.
Până la sfârşitul anului 2025, 22 de ţări membre ale NATO vor atinge obiectivul de 2% din PIB pentru cheltuielile militare, stabilit în 2014 în cadrul unui summit anterior al Alianţei. Mai multe ţări, printre care Italia, Spania sau Belgia, sunt încă sub acest obiectiv, dar au promis că îl vor atinge anul acesta.
„Există un consens larg asupra faptului că toţi trebuie să ne intensificăm semnificativ eforturile”, a declarat săptămâna aceasta un diplomat al NATO.
Însă un plafon de 5% rămâne un obstacol foarte ridicat pentru mulţi aliaţi europeni. Ca posibilă soluţie de compromis, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a prezentat o ofertă în două etape, ce menţine obiectivul de 5% din PIB, dorit de Trump, dar în care sunt incluse şi cheltuieli care nu sunt strict militare.
Această idee a fost bine primită marţi de ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker. Creşterea cheltuielilor militare, pe care cele 32 de ţări din Alianţa Nord-Atlantică o negociază înaintea summitului de la Haga (24 – 25 iunie), „va include toate obiectivele de capacitate necesare aliaţilor NATO pentru a descuraja şi a se apăra, dar şi aspecte precum mobilitatea, infrastructura şi securitatea cibernetică”, a dat el asigurări într-o conferinţă de presă. „Asta merge cu mult dincolo de rachete, tancuri şi obuziere”, a adăugat el.
Mai precis, secretarul general al NATO a sugerat stabilirea unui prag de 3,5% pentru cheltuielile strict militare de atins până în 2032. Dar la această cifră, el sugerează să se adauge un obiectiv de 1,5% din PIB constituit de această dată din cheltuieli mai ample, cum ar fi infrastructura, mai uşor de atins în special pentru ţări aflate în întârziere, precum Italia sau Spania. Aceasta se referă în principal la cheltuieli deja incluse în bugetele statelor, cum ar fi controlul la frontiere, construcţia de drumuri sau poduri, a explicat un diplomat la Bruxelles.
Pentru a convinge Washingtonul de seriozitatea aliaţilor europeni, Mark Rutte a sugerat, de asemenea, un angajament de creştere minimă cu 0,2% pe an a cheltuielilor strict militare.
Această creştere anuală va fi „foarte dificil de impus”, recunoaşte un diplomat de la NATO. Dar, adaugă el, compromisului propus de Mark Rutte este „realizabil şi va servi tuturor aliaţilor”.
Este „începutul conversaţiei”, consideră însă un alt diplomat al NATO, pentru care „totul este deschis şi încă foarte fluid” înaintea summitului de la Haga.
„Un procent din PIB reprezintă în prezent aproximativ 45 de miliarde de euro pentru Republica Federală Germania”, a reamintit vineri, la Bruxelles, cancelarul Friedrich Merz.
Niciun progres semnificativ nu este aşteptat la discuţiile de miercuri şi joi din Antalya. Subiectul va fi reluat la începutul lunii iunie de miniştrii apărării din statele membre NATO în cadrul unei ultime întâlniri la nivel ministerial înaintea summitului de la Haga.
Şefii diplomaţiei din statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice vor aborda, de asemenea, la reuniunea din Antalya, războiul din Ucraina pe fondul unei posibile întâlnire joi, la Istanbul, între Ucraina şi Rusia sub auspiciile preşedintelui american Donald Trump, care ar intenţiona să se deplaseze personal pentru a participa la discuţii.
