Oficialii americani au discutat despre trimiterea de plăţi forfetare către locuitorii din Groenlanda, ca parte a unei încercări de a-i convinge să se separe de Danemarca şi să se alăture potenţial Statelor Unite, potrivit a patru surse familiarizate cu problema, citate de Reuters.
Deşi suma exactă în dolari şi logistica plăţii nu sunt clare, oficialii americani, inclusiv consilierii de la Casa Albă, au discutat despre sume cuprinse între 10.000 şi 100.000 de dolari de persoană, au declarat două dintre surse, care au solicitat anonimatul.
Ideea de a-i plăti direct pe locuitorii din Groenlanda, un teritoriu insular autonom al Danemarcei, oferă o explicaţie pentru modul în care SUA ar putea încerca să „cumpere” insula cu 57.000 de locuitori, în ciuda insistenţei autorităţilor din Copenhaga şi Nuuk că Groenlanda nu este de vânzare.
Tactica se numără printre diversele planuri discutate de Casa Albă pentru achiziţionarea Groenlandei, inclusiv posibila utilizare a armatei americane. Dar riscă să pară excesiv de tranzacţională şi chiar degradantă pentru o populaţie care a dezbătut îndelung propria independenţă şi dependenţa economică faţă de Danemarca.
„Ajunge. Gata cu fanteziile despre anexare”, a scris duminică premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, într-o postare pe Facebook, după ce preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat din nou reporterilor că SUA trebuie să aibă insula.
LIDERII EUROPENI SPUN CĂ DECIZIA APARŢINE GROENLANDEI ŞI DANEMARCEI
Liderii din Copenhaga şi din întreaga Europă au reacţionat cu dispreţ la comentariile lui Trump şi ale altor oficiali de la Casa Albă care şi-au afirmat dreptul asupra Groenlandei în ultimele zile, mai ales având în vedere că SUA şi Danemarca sunt aliaţi în NATO, legaţi de un acord de apărare reciprocă.
Marţi, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Spania, Marea Britanie şi Danemarca au emis o declaraţie comună, afirmând că numai Groenlanda şi Danemarca pot decide în chestiunile cu privire la relaţiile dintre ele.
Solicitată să comenteze discuţiile despre achiziţionarea insulei, inclusiv posibilitatea plăţilor directe către groenlandezi, Casa Albă a îndemnat Reuters să se adreseze secretarului de presă Karoline Leavitt şi secretarului de stat Marco Rubio. În cadrul unei conferinţe de presă, Leavitt a recunoscut că Trump şi consilierii săi în materie de securitate naţională „analizează cum ar arăta o potenţială achiziţie”. Rubio a declarat că se va întâlni cu omologul său danez săptămâna viitoare la Washington pentru a discuta despre Groenlanda.
Ambasada daneză a refuzat să comenteze, iar reprezentanţa Groenlandei la Washington nu a răspuns la solicitarea de comentarii.
DISCUŢIILE DESPRE GROENLANDA DEVIN DIN CE ÎN CE MAI SERIOASE
Trump susţine de mult timp că SUA trebuie să preia Groenlanda din mai multe motive, printre care faptul că este bogată în minerale necesare pentru aplicaţii militare avansate. El a mai spus că emisfera vestică trebuie să se afle în mare măsură sub influenţa geopolitică a Washingtonului.
Deşi deliberările interne cu privire la modul de preluare a Groenlandei au avut loc în rândul consilierilor lui Trump încă dinainte de preluarea mandatului, acum un an, urgenţa a crescut după ce guvernul său l-a capturat pe liderul venezuelean Nicolas Maduro într-o operaţiune îndrăzneaţă de răpire şi scoatere din ţară, care a avut loc în weekend, potrivit unor surse familiarizate cu deliberările interne.
Consilierii de la Casa Albă sunt dornici să profite de impulsul dat de operaţiunea împotriva lui Maduro pentru a realiza alte obiective geopolitice de lungă durată ale lui Trump. „Avem nevoie de Groenlanda din punctul de vedere al securităţii naţionale, iar Danemarca nu va fi în măsură să o facă”, a declarat Trump reporterilor duminică, la bordul avionului Air Force One. „Este atât de strategică”, a adăugat el.
Una dintre sursele familiarizate cu deliberările de la Casa Albă a declarat că discuţiile interne despre plăţile forfetare nu sunt neapărat noi. Cu toate acestea, acea persoană a spus că discuţiile au devenit mai serioase în ultimele zile, iar consilierii luau în considerare sume mai mari, cu o plată de 100.000 de dolari de persoană – ceea ce ar duce la o plată totală de aproape 6 miliarde de dolari, o posibilitate reală.
Multe detalii despre eventualele plăţi sunt neclare, cum ar fi momentul şi modul în care acestea ar fi distribuite dacă administraţia Trump ar urma această cale sau ce anume s-ar aştepta de la groenlandezi în schimb.
Casa Albă a declarat că este posibilă o intervenţie militară, deşi oficialii au afirmat, de asemenea, că SUA preferă să cumpere insula sau să o aibă prin mijloace diplomatice.
ACORDUL DE LIBERĂ ASOCIERE, O OPŢIUNE
Printre posibilităţile avansate de consilierii lui Trump se numără încercarea de a încheia un tip de acord cu insula, numit Acord de liberă asociere, a declarat marţi un oficial al Casei Albe,.
Detaliile precise ale acordurilor COFA – care au fost extinse doar la micile naţiuni insulare din Micronezia, Insulele Marshall şi Palau – variază în funcţie de semnatar. Dar guvernul SUA oferă de obicei multe servicii esenţiale, cum ar fi livrarea corespondenţei şi protecţia militară. În schimb, armata SUA operează liber în ţările COFA, iar comerţul cu SUA este în mare parte scutit de taxe vamale.
Acordurile COFA au fost semnate anterior cu ţări independente, iar Groenlanda ar trebui probabil să se separe de Danemarca pentru ca un astfel de plan să poată fi pus în aplicare.
În teorie, plăţile ar putea fi utilizate pentru a-i determina pe groenlandezi să voteze pentru independenţa lor sau să semneze un acord COFA după un astfel de vot.
Deşi sondajele arată că o majoritate covârşitoare a groenlandezilor doresc independenţa, preocupările legate de costurile economice ale separării de Danemarca – printre alte probleme – i-au împiedicat pe majoritatea legislatorilor groenlandezi să solicite un referendum pentru independenţă.
Sondajele arată, de asemenea, că majoritatea groenlandezilor, deşi sunt deschişi la separarea de Danemarca, nu doresc să facă parte din SUA.
