Administraţia preşedintelui Donald Trump ia în considerare impunerea de sancţiuni împotriva Uniunii Europene sau a oficialilor statelor membre responsabile de punerea în aplicare a Legii privind serviciile digitale (DSA), au declarat pentru Reuters două surse familiarizate cu problema. O astfel de măsură ar fi o acţiune fără precedent, care ar escalada lupta administraţiei Trump împotriva a ceea ce consideră a fi o încercare a Europei de a suprima vocile conservatoare.
SUA se plâng că legea europeană îi cenzurează pe americani şi impune costuri companiilor americane de tehnologie.
Oficialii de rang înalt ai Departamentului de Stat nu au luat încă o decizie finală cu privire la aplicarea măsurilor punitive, care ar putea lua forma unor restricţii de viză, au declarat sursele Reuters.
Nu este clar care oficiali ai UE sau ai statelor membre UE vor fi vizaţi de aceste măsuri, dar oficialii americani au organizat săptămâna trecută reuniuni interne pe această temă, potrivit surselor.
Luni, Donald Trump a ameninţat ţările care au impus taxe serviciilor digitale cu „tarife suplimentare ulterioare” asupra mărfurilor lor, dacă aceste ţări nu vor elimina astfel de legi.
Deşi partenerii comerciali se plâng frecvent de regulile interne pe care le consideră restrictive în mod nedrept, sancţionarea oficialilor guvernamentali pentru o astfel de reglementare este extrem de rară. Relaţia dintre administraţia Trump şi Uniunea Europeană este deja tensionată de ameninţările cu tarife şi negocierile tensionate, precum şi de criticile SUA privind tratamentul acordat companiilor americane de tehnologie.
Citând un document intern al Departamentului de Stat, Reuters a relatat luna aceasta că administraţia Trump a instruit diplomaţii americani din Europa să lanseze o campanie de lobby pentru a construi o opoziţie împotriva Legii serviciilor digitale, în efortul de a o modifica sau abroga.
Legea DSA a UE are scopul de a face mediul online mai sigur, în parte prin obligarea giganţilor tehnologici să depună mai multe eforturi pentru a combate conţinutul ilegal, inclusiv discursurile de ură şi materialele care promovează abuzul sexual asupra copiilor.
Washingtonul a declarat că UE impune restricţii „nejustificate” asupra libertăţii de exprimare în eforturile sale de combatere a discursului instigator la ură, a dezinformării şi a informaţiilor false, şi că DSA întăreşte şi mai mult aceste restricţii.
În directiva de la începutul lunii august, secretarul de stat Marco Rubio a ordonat diplomaţilor americani să colaboreze cu guvernele UE şi autorităţile responsabile cu serviciile digitale pentru a transmite îngrijorările SUA cu privire la DSA şi la costurile financiare pentru companiile americane.
În mai, Rubio a ameninţat cu interzicerea vizelor pentru persoanele care „cenzurează” discursul americanilor, inclusiv pe reţelele sociale, şi a sugerat că această politică ar putea viza oficialii străini care reglementează companiile tehnologice americane.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat nu a confirmat şi nici nu a infirmat informaţiile Reuters privind posibile măsuri punitive. „Urmărim cu mare îngrijorare cenzura tot mai strictă din Europa, dar nu avem alte informaţii de furnizat în acest moment”, a declarat purtătorul de cuvânt într-un e-mail.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să comenteze posibilitatea unor sancţiuni, dar a calificat anterior acuzaţiile de cenzură ale SUA ca fiind „complet nefondate”.
„Libertatea de exprimare este un drept fundamental în UE. Ea se află în centrul DSA”, a declarat purtătorul de cuvânt. „Aceasta stabileşte norme pentru intermediarii online în vederea combaterii conţinutului ilegal, protejând în acelaşi timp libertatea de exprimare şi de informare online”, a explicat oficialul UE.
„CENZURAREA” AMERICANILOR
Trump a postat luni seara pe Truth Social un avertisment: „Taxele sau legislaţia privind serviciile digitale, precum şi reglementările privind pieţele digitale, sunt toate menite să discrimineze sau să afecteze tehnologia americană”.
El a ameninţat că va impune noi tarife şi restricţii la export ţărilor care, în opinia sa, vizează companiile americane de tehnologie. „Avertizez toate ţările care aplică taxe digitale, legislaţie, norme sau reglementări că, dacă aceste măsuri discriminatorii nu vor fi eliminate, eu, în calitate de preşedinte al Statelor Unite, voi impune tarife suplimentare substanţiale asupra exporturilor respectivei ţări către SUA şi voi institui restricţii la exportul tehnologiei şi cipurilor noastre foarte protejate”.
În februarie, Trump i-a ordonat şefului său pentru comerţ să reia anchetele care vizează impunerea de tarife asupra importurilor din ţările care percep taxe pe serviciile digitale companiilor americane de tehnologie.
Administraţia Trump s-a îndepărtat, în general, de promovarea tradiţională a democraţiei şi a drepturilor omului de către SUA, concentrându-se în schimb pe încercarea de a încheia acorduri comerciale bilaterale. Însă a susţinut cauze selective, în special cele legate de politicieni de dreapta şi de ceea ce consideră a fi o cenzurare a vocilor conservatoare online.
Washingtonul a impus sancţiuni unui judecător al Curţii Supreme din Brazilia care superviza procesul lui Jair Bolsonaro, aliat al lui Trump şi fost preşedinte al Braziliei, acuzându-l că a autorizat detenţii arbitrare înainte de proces şi că a suprimat libertatea de exprimare.
Cel mai frapant a fost amestecul administraţiei în politica internă a aliaţilor europeni. Oficialii lui Trump au denunţat ceea ce ei numesc suprimarea liderilor de dreapta, inclusiv în România, Germania şi Franţa, şi au acuzat autorităţile europene de cenzurarea opiniilor, cum ar fi criticile la adresa imigraţiei, notează Reuters.
Înaltii oficiali americani, inclusiv vicepreşedintele JD Vance, au criticat în repetate rânduri oficialii şi reglementările europene, acuzându-i de „cenzurarea” americanilor, o acuzaţie respinsă de UE.
În februarie, la o conferinţă cunoscută de obicei pentru manifestările de unitate transatlantică, Vance a şocat liderii europeni, acuzându-i de cenzurarea discursului unor grupuri precum partidul de extremă dreapta AfD din Germania şi de regres democratic.
Şefii antitrust şi ai departamentului tehnologic al UE au explicat în martie congresmenilor americani că noua regulă tehnologică are scopul de a menţine pieţele digitale deschise şi nu vizează companiile americane.
Companiile americane de social media, precum Facebook şi Instagram, parte a Meta Platforms, au declarat că DSA echivalează cu cenzurarea platformelor lor.
