Când preşedintele Donald Trump a lansat o ameninţare surprinzătoare în acest weekend pe reţelele sociale, afirmând că va lansa atacuri în Nigeria, secretarul său al apărării a răspuns rapid: „Da, să trăiţi”. Însă mai mulţi oficiali ai Pentagonului care au vorbit cu Reuters sub acoperirea anonimatului au descris sentimentul de şoc provocat de ordinele lui Trump, în timp ce încearcă să înţeleagă obiectivele unei administraţii care, în ultimele luni, a ridicat la rang de prioritate probleme care înainte erau lăsate în plan secund, precum testele nucleare, democraţia în Venezuela şi traficul de cocaină.
Oficialii Pentagonului se aşteptau, în general, ca administraţia Trump să acorde prioritate securităţii frontierelor, puterii militare crescânde a Chinei şi presiunilor asupra aliaţilor NATO pentru a face mai mult în vederea contracarării Rusiei. Însă anunţurile făcute de Trump săptămâna trecută, referitoare la o serie de subiecte, de la testele nucleare până la Nigeria, i-au luat pe mulţi prin surprindere, deoarece par să schimbe priorităţile Pentagonului.
„Cred că toţi aflăm despre asta în acelaşi timp”, a declarat un oficial militar american, care a vorbit sub condiţia anonimatului, comentând anunţul cu privire la Nigeria.
Postarea lui Trump de sâmbătă seara de pe Truth Social acuza guvernul nigerian că permite uciderea creştinilor. El a ordonat Pentagonului să se pregătească pentru „posibile acţiuni” şi a avertizat că orice atacuri vor fi „rapide, violente şi satisfăcătoare”.
Întrebat duminică dacă are în vedere trupe terestre sau atacuri aeriene în Nigeria, Trump a declarat reporterilor aflaţi la bordul Air Force One: „Ar putea fi… Am în vedere multe lucruri”.
Nigeria se află la mai mult de 3.200 km de Djibouti, locul unde se află singura bază militară permanentă a Americii în Africa. Experţii au afirmat că armata americană are nevoie de mai multe resurse în regiune şi de timp pentru a construi reţelele de informaţii necesare pentru a ataca eficient grupurile islamiste.
Boko Haram, probabil cea mai cunoscută grupare militantă din Nigeria, a fost o prioritate pentru SUA în urmă cu mai bine de un deceniu, când a răpit aproape 300 de eleve, în majoritate creştine, dintr-un oraş din nord-estul ţării. Multe dintre ele au fost violate şi forţate să se convertească la islam.
Însă Nigeria a ieşit din centrul atenţiei în ultimii ani şi nu este clar ce anume a determinat acum anunţul făcut sâmbătă de Trump.
PRESIUNI EVANGHELICE
„Preşedintele Trump ascultă mulţi dintre consilierii săi de încredere cu privire la orice problemă. Cu toate acestea, el este cel care ia decizia finală în toate aspectele legate de politica externă – şi, în acest caz, a fost motivat să ia măsuri împotriva ameninţării existenţiale cu care se confruntă creştinii din Nigeria”, a declarat o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly.
Liderul evanghelic Gary Bauer a declarat pentru Reuters că oamenii, din ce în ce mai îngrijoraţi de atacurile asupra creştinilor, au făcut presiuni asupra lui Trump înainte de avertismentul său către Nigeria.
Ameninţarea lui Trump a venit la o zi după ce administraţia sa a adăugat Nigeria pe lista „Ţărilor de interes special”, care include naţiunile despre care SUA afirmă că au încălcat libertăţile religioase.
„Ştiu că preşedintele a auzit de la multe persoane că trebuie să ia măsuri”, a declarat Bauer.
Unii membri ai armatei americane au bănuit că Trump ar putea acţiona după ce senatorul Ted Cruz a vorbit despre creştinii din Nigeria în septembrie şi octombrie, a declarat un oficial al apărării pentru Reuters. Cruz a afirmat că oficialii nigerieni au permis ceea ce el a numit un „genocid creştin”, care a implicat zeci de mii de ucideri în ultimii 15 ani.
Totuşi, oficialul din domeniul apărării nu avea cunoştinţă de nicio instrucţiune specifică privind desfăşurarea de operaţiuni în Nigeria.
Secretarul apărării Pete Hegseth se numără printre creştinii vocali din cadrul administraţiei Trump, conducând chiar reuniuni de rugăciune pentru creştinii din Pentagon în fiecare lună.
DE CE NIGERIA
Cu peste 200 de milioane de locuitori şi aproximativ 200 de grupuri etnice, Nigeria este împărţită între nordul în mare parte musulman şi sudul în mare parte creştin.
Insurgenţii precum Boko Haram şi Provincia Statului Islamic din Africa de Vest au provocat ravagii în ţară timp de peste 15 ani, ucigând mii de oameni. Dar atacurile lor s-au limitat în mare parte la nord-estul ţării, care este în majoritate musulman.
În centrul Nigeriei, păstorii, în majoritate musulmani, şi fermierii, în majoritate creştini, s-au ciocnit frecvent pentru accesul la apă şi păşuni. În nord-vest, oameni înarmaţi atacă în mod regulat satele, răpind locuitori pentru a obţine răscumpărare.
Victoria Coates, fostă oficială a administraţiei Trump, acum la Heritage Foundation, a spus că, fiind o ţară importantă producătoare de petrol, Nigeria trebuie să asigure securitatea pentru a linişti companiile petroliere că pot desfăşura activităţi în siguranţă acolo. „Situaţia devine destul de gravă”, a spus ea.
Analiştii au afirmat că majoritatea victimelor violenţelor islamiste sunt musulmane. Fostul trimis al SUA în regiune, J. Peter Pham, care a ocupat această funcţie în timpul primului mandat al lui Trump, a declarat că creştinii au suferit în mod disproporţionat în raport cu ponderea lor în populaţia Nigeriei. „Cel puţin (Trump) atrage atenţia asupra unei probleme care, în opinia mea, a fost mult timp ignorată şi ascunsă sub preş”, a afirmat Pham.
TRUMP ŢINE LUMEA ÎN INCERTITUDINE
În ultima săptămână, Trump a adus în atenţia publicului probleme care au fost în mare parte ignorate de majoritatea americanilor şi de mulţi experţi în securitate naţională, ridicând întrebări cu privire la direcţia politicii sale externe.
Anunţul referitor la Nigeria a venit la doar trei zile după ce Trump a şocat lumea anunţând pe reţelele de socializare că a cerut armatei americane să „înceapă testarea armelor nucleare”, spunând că Statele Unite nu pot rămâne în urma Rusiei şi Chinei.
Secretarul pentru energie, Chris Wright, a declarat că acest lucru nu va implica explozii nucleare, ci testarea tuturor celorlalte componente ale unei arme nucleare pentru a se asigura că funcţionează.
Ordinele lui Trump de a acorda prioritate operaţiunilor antidrog şi consolidării militare în largul Venezuelei au ţinut, de asemenea, lumea în suspans.
Întrebat dacă există planuri pentru un atac asupra Venezuelei, Trump a declarat duminică seara reporterilor: „Cum pot răspunde la o astfel de întrebare? Presupunând că ar exista, v-aş spune asta sincer? «Da, avem planuri. Avem planuri foarte secrete»”, a spus Trump în glumă.
