Statele Unite intenţionează să reducă numărul personalului staţionat în mai multe centre de comandă cheie ale NATO, o măsură ce ar putea intensifica îngrijorările din Europa cu privire la angajamentul Washingtonului faţă de alianţă, au declarat săptămâna aceasta pentru Reuters trei surse familiarizate cu această chestiune.
Ca parte a acestei măsuri, pe care administraţia Trump a comunicat-o unor capitale europene, SUA vor elimina aproximativ 200 de posturi din entităţile NATO care supraveghează şi planifică operaţiunile militare şi de informaţii ale alianţei, au declarat sursele, care au solicitat anonimatul.
Printre organismele care vor fi afectate, au declarat sursele, se numără Centrul de fuziune a informaţiilor NATO din Marea Britanie şi Comandamentul forţelor speciale aliate din Bruxelles.
Personalul STRIKFORNATO, cu sediul în Portugalia, care supervizează unele operaţiuni maritime, va fi, de asemenea, redus, la fel ca şi din alte câteva entităţi NATO similare, au declarat sursele.
Sursele nu au specificat motivul pentru care SUA au decis să reducă numărul de angajaţi dedicaţi rolurilor NATO, dar aceste măsuri sunt în mare măsură în concordanţă cu intenţia declarată a administraţiei Trump de a transfera mai multe resurse către emisfera vestică.
TRUMP PREIA UN MESAJ ÎN CARE NATO ESTE VĂZUTĂ CA O AMENINŢARE
Schimbările sunt minore în comparaţie cu dimensiunea forţei militare americane staţionate în Europa şi nu indică neapărat o retragere mai amplă a SUA de pe continent. Aproximativ 80.000 de militari sunt staţionaţi în Europa, aproape jumătate dintre ei în Germania.
Cu toate acestea, aceste măsuri sunt susceptibile să alimenteze îngrijorarea europeană cu privire la viitorul alianţei, care este deja în creştere, având în vedere intensificarea campaniei preşedintelui american Donald Trump de a lua Groenlanda de la Danemarca, ridicând perspectiva fără precedent a unei agresiuni teritoriale în cadrul NATO.
Marţi dimineaţă, preşedintele SUA, care urma să zboare spre Forumul Economic Mondial din Elveţia, a distribuit pe reţelele de socializare postarea unui alt utilizator care identifica NATO ca o ameninţare pentru Statele Unite. Postarea descria China şi Rusia ca fiind doar „băieţi răi”.
Solicitat să comenteze, un oficial NATO a declarat că schimbările în rândul personalului american nu sunt neobişnuite şi că prezenţa SUA în Europa este mai mare decât a fost în ultimii ani.
„Autorităţile NATO şi SUA sunt în contact strâns cu privire la poziţia noastră generală – pentru a se asigura că NATO îşi păstrează capacitatea robustă de descurajare şi apărare”, a declarat oficialul NATO.
Casa Albă şi Pentagonul nu au răspuns solicitărilor de comentarii.
IMPACT MILITAR NECLAR, IMPACT SIMBOLIC EVIDENT
Reuters nu a putut obţine o listă completă a entităţilor NATO care vor fi afectate de noua politică. Aproximativ 400 de membri ai personalului american sunt staţionaţi în cadrul entităţilor ce vor suferi reduceri, a declarat una dintre surse, ceea ce înseamnă că numărul total al americanilor din organismele NATO afectate va fi redus cu aproximativ jumătate.
În loc să-şi recheme membrii din posturile actuale, SUA vor refuza, în cea mai mare parte, să îi înlocuiască pe măsură ce aceştia părăsesc posturile, au declarat sursele.
Reducerea vine în momentul în care alianţa traversează unul dintre cele mai tensionate momente diplomatice din istoria sa de 77 de ani.
Trump a ameninţat că se va retrage din NATO în timpul primului său mandat prezidenţial şi a declarat în campania electorală că îl va încuraja pe preşedintele rus Vladimir Putin să atace membrii NATO care nu şi-au plătit partea echitabilă pentru apărare.
Dar el părea să se apropie de NATO în prima jumătate a anului 2025, lăudându-i pe secretarul general al NATO, Mark Rutte, şi pe alţi lideri europeni după ce aceştia au convenit să crească cheltuielile pentru apărare la summitul din iunie.
În ultimele săptămâni, însă, administraţia SUA a provocat din nou îngrijorare în întreaga Europă.
La începutul lunii decembrie, oficialii Pentagonului au declarat diplomaţilor că SUA doresc ca Europa să preia majoritatea capacităţilor de apărare convenţionale ale NATO, de la informaţii la rachete, până în 2027, un termen pe care oficialii europeni l-au considerat nerealist.
Un document cheie privind securitatea naţională a SUA, publicat la scurt timp după aceea, a solicitat ca SUA să aloce mai multe resurse militare emisferei vestice, punând sub semnul întrebării dacă Europa va continua să fie o zonă prioritară pentru SUA.
În primele săptămâni ale anului 2026, Trump şi-a reluat campania sa de lungă durată pentru achiziţionarea Groenlandei, un teritoriu al Danemarcei, înfuriind oficialii de la Copenhaga şi din întreaga Europă, mulţi dintre aceştia considerând că orice agresiune teritorială în cadrul alianţei ar marca sfârşitul NATO.
În weekend, Trump a declarat că va impune tarife mai multor ţări NATO începând cu 1 februarie, din cauza sprijinului acordat suveranităţii Danemarcei asupra insulei. Acest lucru i-a determinat pe oficialii Uniunii Europene să ia în considerare impunerea unor tarife de retorsiune.
