Având în vedere pachetul privind rețelele energetice așteptat de la Comisia Europeană în trimestrul al patrulea al acestui an, ENTSOG împreună cu Euractiv au găzduit un eveniment pe 26 martie pentru a examina modul de reutilizare a rețelelor de gaze existente și modul în care o astfel de mișcare poate spori competitivitatea UE.
Moleculele regenerabile și cu emisii scăzute de carbon urmează să joace un rol cheie în tranziția Europei către un viitor durabil și decarbonizat și vor contribui la obiectivele UE privind reziliența energetică, securitatea și autonomia strategică.
Creșterea și prioritizarea investițiilor în infrastructura reutilizată – cum ar fi conductele pentru transportul hidrogenului și dioxidului de carbon – sunt considerate ca fiind esențiale pentru integrarea și stabilitatea sistemului energetic. Aceste investiții sunt, de asemenea, rezultate importante pentru noul mandat de 5 ani al instituțiilor europene, care acordă prioritate creșterii și competitivității alături de neutralitatea climatică și suveranitatea energetică strategică.
Grupul a fost întrebat care sunt cele mai bune strategii pentru a aborda contribuția pe care o poate oferi infrastructura cu hidrogen și dioxid de carbon la atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii Europene într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor?
Andreas Loeffler, directorul echipei de infrastructură energetică a KfW IPEX-Bank, filiala bancară comercială a KfW Group, și, de asemenea, unul dintre copreședinții Mesei rotunde pentru transport și distribuție a Alianței Europene pentru Hidrogen Curat, a spus: „Aș spune doar să păstrați totul cât mai simplu posibil, pentru a fi cât mai accesibil și cât mai competitiv posibil.”
“Suntem în competiție, nu numai între statele membre, dar suntem mai ales în competiție cu regiuni din afara UE într-o configurație geopolitică din ce în ce mai neprietenoasă. Cred că trebuie să ne gândim întotdeauna că toată această tranziție energetică trebuie să se întâmple. Totuși, trebuie să se întâmple în cel mai accesibil mod și trebuie să ne asigurăm că competitivitatea UE este îngreunată, cât mai puțin posibil.”
El a remarcat: “Vin dintr-o țară în care captarea și stocarea carbonului (CCS) este încă interzisă. Din păcate, cu toții sperăm că va fi schimbată și va merge mai departe, dar cred că are mult potențial. Și da, cred că poate juca un rol foarte important.”
În timp ce participanții au fost în general de acord că o coloană vertebrală europeană a hidrogenului este un pas major în realizarea decarbonizării, au existat diferențe de opinie cu privire la cât de departe să mergem cu o abordare universală.
Europarlamentarul Tsvetelina Penkova, vicepreședinte al Comisiei ITRE, Parlamentul European a declarat: „În ceea ce privește o abordare integrată, trebuie să fim foarte precauți, deoarece nu întâmplător toți cei de aici listăm și oferim multe soluții pe care industria și economia europeană le au acum”.
“Deci, da, avem o abordare europeană comună, dar nu ar trebui să facem presiuni pentru ca o singură tehnologie să fie stabilită sau implementată în mod egal în fiecare stat membru, pur și simplu pentru că uneori nu este nevoie de asta. Cred că am învățat la greu că diversificarea nu este doar un cuvânt, este o protecție de securitate pentru stabilitate.”
Ea a adăugat: “Este evident că unele țări din Europa au dat deja prioritate hidrogenului pur și simplu din cauza nevoilor mari ale industriilor grele pe care le-au dezvoltat și ar trebui să sprijinim asta. Dar nu ar trebui să-l împingem să fie integrat în mod egal în toate statele membre, deoarece unele alte state membre ar putea avea nevoi diferite și ar putea dezvolta tehnologii care sunt mai aplicabile pentru modelul lor economic”.
A existat și o discuție despre diferitele merite ale hidrogenului albastru și verde.
În esență, diferitele lor metode de producție înseamnă că cea mai durabilă opțiune este hidrogenul verde, care este fabricat în mare parte din energie electrică regenerabilă folosind electroliza apei (zero carbon). opțiunea albastră este hidrogenul produs în principal prin reformarea metanului cu abur (SMR) și captarea, utilizarea și stocarea carbonului (CCUS), care are emisii scăzute de carbon.
Cu privire la această întrebare, Csilla Bartok, șeful Departamentului – Gaze, Hidrogen și Retail, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare a Energiei (ACER) a spus: “Întrebarea este dacă vom ajunge apoi cu sectoare care ar pierde pe deplin să se îndrepte mai mult către soluții verzi. Deci, puteți avea anumite compromisuri pe termen lung, la care poate doriți să vă gândiți.”
Ea a adăugat: “În ceea ce privește diversificarea, este foarte interesant. Bine, să permitem mai multe opțiuni pe care țările și-ar dori să le aibă, dar atunci, dacă avem sute de opțiuni diferite, care se potrivește puțin cu nevoia de extindere – și extinderea înseamnă că ați reduce costurile. Deci, întrebarea este, în ce măsură mergem împreună și în ce măsură suntem mai diversificați, dar diversificarea poate ajuta un pic mai mult.”
Tom Howes, consilier pentru tranziție ecologică și reglementare a pieței, DG ENER, Comisia Europeană, a vorbit despre cum să finanțeze reutilizarea conductelor de gaze naturale.
Howes a spus: “Există diferite vase de bani. Am avut un număr record de granturi din Facilitatea Conectarea Europei (CEF) și atât pentru hidrogen, cât și pentru CCS. Dar suntem ocupați și cu crearea de noi instrumente, indiferent dacă aceasta este competitivitatea care va apărea, buzunarele suplimentare de bani din Fondul de inovare sau Banca de decarbonizare industrială”.
“Toate acestea sunt accesibile pentru acest tip de proiecte și ar trebui folosite. Am avut și alte exemple de inovație foarte mare în instrumentele de finanțare sau de reducere a
riscurilor din statele membre. Deci, din nou, lumea financiară este de fapt bună să vină cu instrumente financiare noi pentru a încerca să reducă riscurile și să scadă costurile. Așadar, toate aceste lucruri diferite ar trebui aplicate, fie că este la nivel european, fie la nivel național.”
„În general, aș începe prin a aminti că cea mai mare parte a cadrului există, fie că este vorba de regimurile de reglementare, instituționale, administrative pentru ca toate acestea să se întâmple, pentru a avea discuții despre ceea ce vor fi aprovizionarea, unde vor fi acestea, unde va fi cererea”, a adăugat Howes.
În cele din urmă, Piotr Kuś, director general, ENTSOG a rezumat: “Voi încheia folosind cuvântul competitivitate. Trebuie să lucrăm spre competitivitate, dar nu să concurem unii cu alții, ceea ce înseamnă că ar trebui să profităm la maximum de fiecare vector energetic și de fiecare infrastructură.”
„Așadar, să cooperăm, nu să concurem între vectorii energetici, și apoi o putem face într-un mod accesibil și sigur, pentru că pe tot parcursul tranziției energetice, trebuie să ne amintim despre acești doi factori de accesibilitate și securitate a aprovizionării.”
