Expoziţia documentară „Revoluţia ’89: Frecvenţa 36/ Perspective şi Fragmente”, care explorează Revoluţia prin trei forme de mărturie distincte: vizuală, auditivă şi performativă, va fi găzduită, în perioada 9-31 decembrie, de Institutul Cultural Român de la Budapesta. Proiectul îşi propune să depăşească cadrul comemorării convenţionale, oferind publicului o imersiune directă în emoţia acelor zile decisive. Evenimentul de deschidere va avea loc marţi, 9 decembrie 2025, de la ora 19:00, în Galeria ICR Budapesta.

Expoziţia „Imagine. Sunet. ’89“, curatoriată de Mădălin Mărienuţ – prezent la vernisaj – funcţionează ca un fundal vizual şi auditiv, recreând atmosfera: de la vuietul mulţimii la tăcerea apăsătoare, de la imagini-simbol la instantanee uitate. Aceasta reprezintă materia primă a memoriei. Un alt segment îl reprezintă un act de recuperare istorică prin prezentarea înregistrărilor Annei Lengyel, jurnalistă la Radioul Naţional Ungar în 1989, şi ea prezentă la vernisajul din 9 decembrie. Vocea sa este cea a martorului extern, a observatorului avizat care a transmis lumii pulsul evenimentelor în timp real. Actorul Remusz Szicksai va susţine o lectură performativă în limba maghiară din volumul Un diplomat român la Budapesta de George Albuţ. Performance-ul va fi acompaniat sonor de reportajele originale ale jurnalistei Anna Lengyel, transformând spectatorii în participanţi activi la actul de rememorare.

Caracterul performativ al proiectului este construit în jurul istoriei locului unde se desfăşoară evenimentul, respectiv în strada Izso nr. 5, actualmente adresa sediului ICR Budapesta. În 1989, pe această stradă se aflau ambasadele României şi Republicii Federale Germane. Tot aici locuia jurnalista Anna Lengyel, care a transmis timp de luni de zile despre drama refugiaţilor est-germani care săreau gardul Ambasadei RFG pentru a cere azil şi, ulterior, despre protestele din faţa Ambasadei României împotriva dictaturii lui Ceauşescu.

Pe durata evenimentului, grădina şi clădirea ICR Budapesta redevin, simbolic, spaţiul recuceririi libertăţii. Proiectul propus nu caută să ofere răspunsuri definitive, ci să deschidă un spaţiu pentru întrebări esenţiale: Cum se construieşte memoria colectivă şi cum putem rămâne martori vigilenţi ai prezentului, ascultând pe frecvenţa corectă lecţiile trecutului?

Iniţiat şi fondat de fotograful şi lectorul universitar Mădălin Mărienuţ, proiectul „IMAGINE. SUNET. ’89” se derulează anual din 2020 şi valorifică patrimoniul material şi imaterial al Revoluţiei. Ediţia din acest an, a şasea, finanţată de Municipiul Timişoara prin Centrul de Proiecte, pune un accent inovator pe accesibilizarea culturală (descrieri narative, limbaj simplificat, interpretare mimico-gestuală).

Expoziţia de la sediul ICR Budapesta reuneşte lucrări semnate de Constantin Duma – martor ocular al evenimentelor din 1989, ale cărui fotografii constituie repere în arta documentară postcomunistă, Andrei Pandele – arhitect şi fotograf, voce emblematică a disidenţei urbane, Gabi Stamate (1958-2020) – prezent cu o serie de fotografii documentare realizate pe 21 decembrie 1989 la Bucureşti (zona Bd. Magheru), lucrări din colecţia Mihai Zgondoiu, Anika Şandor – artistă emergentă care explorează participativ memoria comunismului, Carlos Permuy – fotograf spaniol ce aduce o dimensiune transnaţională asupra memoriei, Camil Mihăescu – fotograf şi artist vizual, profesor universitar (UVT), specializat în tehnici de fotografie alternativă şi intervenţii critice asupra arhivelor istorice, Andreea Palade-Flondor – conf. dr. şi artistă vizuală preocupată de medierea artistică şi formarea tinerilor în contexte post-socialiste.

Mădălin Mărienuţ este fotograf şi cadru didactic la Facultatea de Arte şi Design Timişoara. Este implicat activ în comunitatea culturală prin proiecte educaţionale dedicate tinerilor şi prin curatoriatul unor expoziţii internaţionale (autori precum David Diaz, Roman Franc, Misha Keskenovic). De asemenea, este membru în jurii ale unor competiţii naţionale de prestigiu.
Titlul proiectului este o declaraţie de intenţie: „Frecvenţa 36” vorbeşte despre ecoul pe care Revoluţia îl are încă în conştiinţa colectivă după mai bine de trei decenii, dar şi despre rolul crucial al undelor radio în transmiterea informaţiei şi a speranţei într-o epocă a cenzurii. 36 era lungimea de undă în metri pe care Radio Europa Liberă emitea în limba română pe unde scurte în anii ’80. Mai exact, frecvenţa era 8.175 MHz (uneori 8.180 MHz), care în sistemul undelor scurte se numea banda de 36 de metri. Românii spuneau simplu „pe 36“ sau „ascult România Liberă pe 36“. Europa Liberă schimba frecvenţele în fiecare sezon şi folosea mai multe simultan ca să evite bruiajul Securităţii, dar 36 a rămas în memoria colectivă pentru că exact în săptămâna 17-25 decembrie 1989 a fost frecvenţa pe care se auzea cel mai bine şi pe care s-au transmis ştirile despre masacrul de la Timişoara, fuga lui Ceauşescu etc.

Accesul publicului este liber, în limita locurilor disponibile.

Expoziţia documentară „Revoluţia ’89: Frecvenţa 36/ Perspective şi Fragmente”, care explorează Revoluţia prin trei forme de mărturie distincte: vizuală, auditivă şi performativă, va fi găzduită, în perioada 9-31 decembrie, de Institutul Cultural Român de la Budapesta. Proiectul îşi propune să depăşească cadrul comemorării convenţionale, oferind publicului o imersiune directă în emoţia acelor zile decisive. Evenimentul de deschidere va avea loc marţi, 9 decembrie 2025, de la ora 19:00, în Galeria ICR Budapesta.

Expoziţia „Imagine. Sunet. ’89“, curatoriată de Mădălin Mărienuţ – prezent la vernisaj – funcţionează ca un fundal vizual şi auditiv, recreând atmosfera: de la vuietul mulţimii la tăcerea apăsătoare, de la imagini-simbol la instantanee uitate. Aceasta reprezintă materia primă a memoriei. Un alt segment îl reprezintă un act de recuperare istorică prin prezentarea înregistrărilor Annei Lengyel, jurnalistă la Radioul Naţional Ungar în 1989, şi ea prezentă la vernisajul din 9 decembrie. Vocea sa este cea a martorului extern, a observatorului avizat care a transmis lumii pulsul evenimentelor în timp real. Actorul Remusz Szicksai va susţine o lectură performativă în limba maghiară din volumul Un diplomat român la Budapesta de George Albuţ. Performance-ul va fi acompaniat sonor de reportajele originale ale jurnalistei Anna Lengyel, transformând spectatorii în participanţi activi la actul de rememorare.

Caracterul performativ al proiectului este construit în jurul istoriei locului unde se desfăşoară evenimentul, respectiv în strada Izso nr. 5, actualmente adresa sediului ICR Budapesta. În 1989, pe această stradă se aflau ambasadele României şi Republicii Federale Germane. Tot aici locuia jurnalista Anna Lengyel, care a transmis timp de luni de zile despre drama refugiaţilor est-germani care săreau gardul Ambasadei RFG pentru a cere azil şi, ulterior, despre protestele din faţa Ambasadei României împotriva dictaturii lui Ceauşescu.

Pe durata evenimentului, grădina şi clădirea ICR Budapesta redevin, simbolic, spaţiul recuceririi libertăţii. Proiectul propus nu caută să ofere răspunsuri definitive, ci să deschidă un spaţiu pentru întrebări esenţiale: Cum se construieşte memoria colectivă şi cum putem rămâne martori vigilenţi ai prezentului, ascultând pe frecvenţa corectă lecţiile trecutului?

Iniţiat şi fondat de fotograful şi lectorul universitar Mădălin Mărienuţ, proiectul „IMAGINE. SUNET. ’89” se derulează anual din 2020 şi valorifică patrimoniul material şi imaterial al Revoluţiei. Ediţia din acest an, a şasea, finanţată de Municipiul Timişoara prin Centrul de Proiecte, pune un accent inovator pe accesibilizarea culturală (descrieri narative, limbaj simplificat, interpretare mimico-gestuală).

Expoziţia de la sediul ICR Budapesta reuneşte lucrări semnate de Constantin Duma – martor ocular al evenimentelor din 1989, ale cărui fotografii constituie repere în arta documentară postcomunistă, Andrei Pandele – arhitect şi fotograf, voce emblematică a disidenţei urbane, Gabi Stamate (1958-2020) – prezent cu o serie de fotografii documentare realizate pe 21 decembrie 1989 la Bucureşti (zona Bd. Magheru), lucrări din colecţia Mihai Zgondoiu, Anika Şandor – artistă emergentă care explorează participativ memoria comunismului, Carlos Permuy – fotograf spaniol ce aduce o dimensiune transnaţională asupra memoriei, Camil Mihăescu – fotograf şi artist vizual, profesor universitar (UVT), specializat în tehnici de fotografie alternativă şi intervenţii critice asupra arhivelor istorice, Andreea Palade-Flondor – conf. dr. şi artistă vizuală preocupată de medierea artistică şi formarea tinerilor în contexte post-socialiste.

Mădălin Mărienuţ este fotograf şi cadru didactic la Facultatea de Arte şi Design Timişoara. Este implicat activ în comunitatea culturală prin proiecte educaţionale dedicate tinerilor şi prin curatoriatul unor expoziţii internaţionale (autori precum David Diaz, Roman Franc, Misha Keskenovic). De asemenea, este membru în jurii ale unor competiţii naţionale de prestigiu.
Titlul proiectului este o declaraţie de intenţie: „Frecvenţa 36” vorbeşte despre ecoul pe care Revoluţia îl are încă în conştiinţa colectivă după mai bine de trei decenii, dar şi despre rolul crucial al undelor radio în transmiterea informaţiei şi a speranţei într-o epocă a cenzurii. 36 era lungimea de undă în metri pe care Radio Europa Liberă emitea în limba română pe unde scurte în anii ’80. Mai exact, frecvenţa era 8.175 MHz (uneori 8.180 MHz), care în sistemul undelor scurte se numea banda de 36 de metri. Românii spuneau simplu „pe 36“ sau „ascult România Liberă pe 36“. Europa Liberă schimba frecvenţele în fiecare sezon şi folosea mai multe simultan ca să evite bruiajul Securităţii, dar 36 a rămas în memoria colectivă pentru că exact în săptămâna 17-25 decembrie 1989 a fost frecvenţa pe care se auzea cel mai bine şi pe care s-au transmis ştirile despre masacrul de la Timişoara, fuga lui Ceauşescu etc.

Accesul publicului este liber, în limita locurilor disponibile.