Rezerva Federală (Fed) a SUA a redus miercuri dobânda-cheie cu încă 0,25 puncte procentuale, la intervalul 3,5%–3,75%, însă decizia a venit însoţită de semnale clare că spaţiul pentru noi reduceri este foarte limitat, transmite CNBC.
Votul a fost divizat, 9–3, cel mai tensionat din 2019 încoace. Un membru, Stephen Miran, a cerut o tăiere mai agresivă de 0,50 puncte, în timp ce doi preşedinţi regionali ai Fed, Jeffrey Schmid şi Austan Goolsbee, au dorit să menţină dobânda neschimbată.
Divergenţele reflectă o fractură tot mai vizibilă între ”şoimii” preocupaţi de inflaţie, şi ”porumbeii” care vor sprijinirea pieţei muncii.
Comitetul a reintrodus formulări folosite în decembrie 2024, moment în care Fed a întrerupt ciclul de reduceri. Semnalul actual este similar: ritmul tăierilor va încetini, iar deciziile viitoare vor depinde strict de datele economice.
Jerome Powell a spus că noul nivel al dobânzii aduce politica monetară într-o zonă ”plauzibil neutră”, ajutând la stabilizarea pieţei muncii şi la reluarea scăderii inflaţiei odată ce efectele tarifelor comerciale se vor estompa.
Proiecţiile oficiale arată doar o singură reducere în 2026 şi încă una în 2027, înainte ca dobânda să atingă un nivel ”durabil” de 3%. Şapte oficiali nu văd nicio tăiere anul viitor. Prognoza de creştere economică pentru 2026 a fost, totuşi, revizuită în sus, la 2,3%.
Inflaţia rămâne peste ţinta de 2% până cel puţin în 2028, conform estimărilor Fed.
Simultan cu decizia de dobândă, Fed a anunţat că va relua achiziţiile de titluri de Trezorerie, începând cu 40 de miliarde de dolari vineri, pentru a calma presiunile din pieţele de finanţare overnight.
Decizia apare într-un moment politic delicat. Mandatul lui Powell se apropie de final, iar preşedintele Donald Trump urmează să nominalizeze un nou lider al Fed, criteriul principal fiind preferinţa pentru dobânzi mai mici. Pieţele pariază masiv pe Kevin Hassett, director al Consiliului Economic Naţional.
Fed ia decizii într-un climat cu date incomplete, după un blocaj guvernamental de şase săptămâni, cu indicii mixte din piaţa muncii: angajări şi disponibilizări reduse, dar cu semne în creştere de concedieri viitoare, în contextul a peste 1,1 milioane de locuri de muncă eliminate anunţate în primele 11 luni.
