Infrastructura energetică din ţările din Golful Persic a fost ţinta unor atacuri miercuri seara, fiind semnalate incendii la instalaţii cheie din Qatar şi ameninţări aeriene interceptate în Arabia Saudită. Teheranul a ripostat după lovirea, în premieră, a instalaţiilor energetice din uriaşul său câmp gazifer South Pars, relatează CNN şi Reuters.
Gigantul petrolier de stat al Qatarului, QatarEnergy, a raportat „daune extinse” după ce oraşul industrial Ras Laffan, un centru al industriei energetice, a fost lovit de rachete iraniene. Arabia Saudită a declarat că a interceptat şi distrus miercuri patru rachete balistice lansate spre Riad şi a dejucat o tentativă de atac cu drone asupra unei instalaţii de gaze din estul ţării.
Ministerul de Interne al Qatarului a declarat că, „în urma unui atac iranian”, echipele de apărare civilă au intervenit pentru a stinge un incendiu în oraşul industrial Ras Laffan, unde se află o instalaţie cheie de procesare a gazelor naturale şi un pilon al economiei qatareze. Într-o declaraţie separată, compania QatarEnergy a confirmat că Ras Laffan a fost lovit de rachete, care au provocat pagube semnificative. Compania a declarat că echipele de urgenţă au fost mobilizate imediat pentru a stinge incendiile, adăugând că tot personalul a fost localizat şi că nu au fost raportate victime.
Ministerul de Externe al Qatarului a avertizat miercuri într-un comunicat că astfel de atacuri reprezintă „o escaladare periculoasă, o încălcare flagrantă a suveranităţii statului şi o ameninţare directă la adresa securităţii sale naţionale şi a stabilităţii regiunii”.
RACHETE ŞI DRONE, INTERCEPTATE DE ARABIA SAUDITĂ
Anterior, Ministerul Apărării din Arabia Saudită a declarat că a interceptat patru rachete balistice deasupra capitalei, Riad. Fragmente au căzut în diferite părţi ale oraşului, deşi nu s-au raportat pagube în urma unei evaluări preliminare. Ministerul a mai declarat că a interceptat două drone, inclusiv una care se îndrepta către o instalaţie de gaze din Provincia de Est. Drona a fost distrusă fără a provoca pagube, a precizat acesta.
Anterior, IRGC, Gărzile Revoluţionare Iraniene, avertizaseră că adversarii Iranului ar trebui să „aştepte acţiunea puternică” a forţelor sale armate, în urma a ceea ce Teheranul a descris ca fiind atacuri asupra propriilor infrastructuri energetice. Iranul a acuzat Statele Unite şi Israelul că au vizat instalaţiile sale petroliere şi de gaze, inclusiv câmpul de gaze South Pars, cel mai mare câmp de gaze naturale din lume.
IRGC a cerut, de asemenea, evacuarea personalului şi a locuitorilor din apropierea anumitor instalaţii petroliere din Arabia Saudită, Qatar şi Emiratele Arabe Unite, stârnind îngrijorări cu privire la posibile noi atacuri.
Incidentele marchează o escaladare semnificativă a tensiunilor regionale, pe măsură ce infrastructura energetică critică este implicată din ce în ce mai mult în conflict, sporind riscurile pentru pieţele energetice globale şi stabilitatea regională.
Escaladarea ameninţă să agraveze o perturbare fără precedent a aprovizionării globale cu energie, care a ridicat miza politică pentru preşedintele SUA, Donald Trump. Preţurile motorinei în Statele Unite au depăşit deja 5 dolari pe galon pentru prima dată de la creşterea inflaţiei din 2022, care a erodat sprijinul pentru predecesorul său, Joe Biden.
Conflictul care a oprit deja transportul maritim din cea mai importantă regiune producătoare de energie din lume ar putea acum să aducă daune durabile infrastructurii sale. Preţurile de referinţă ale ţiţeiului Brent au crescut cu aproximativ 5%, depăşind 108 dolari. Pieţele bursiere au înregistrat o scădere.
TRUMP VA ANUNŢA „CÂTERVA LUCRURI”
La Washington, şefa serviciilor secrete americane, Tulsi Gabbard, a declarat în faţa Congresului că guvernul iranian a fost slăbit de la începutul războiului, pe 28 februarie, dar pare să fie nezdruncinat, Teheranul şi reprezentanţii săi fiind în continuare capabili să atace interesele SUA şi ale aliaţilor săi în Orientul Mijlociu.
Vicepreşedintele SUA, JD Vance, a declarat că administraţia Trump va anunţa „câteva lucruri” în următoarele 24-48 de ore pentru a combate creşterea preţurilor la benzină.
Pars este sectorul iranian al celui mai mare zăcământ de gaze naturale din lume, pe care Iranul îl împarte cu Qatarul de-a lungul Golfului.
Atacul a fost larg mediatizat în presa israeliană ca fiind efectuat de Israel cu consimţământul SUA, deşi niciuna dintre cele două ţări nu şi-a asumat imediat responsabilitatea.
Agenţia de ştiri iraniană Fars a raportat că au fost lovite rezervoare de gaz şi părţi ale unei rafinării. Aceasta a precizat că muncitorii au fost evacuaţi, iar mass-media de stat a declarat ulterior că incendiul de acolo a fost stins.
AMENINŢĂRILE IRANULUI
Qatarul, un aliat apropiat al SUA care găzduieşte cea mai mare bază aeriană americană din regiune, a dat vina pe Israel pentru atac, fără a menţiona vreun rol al SUA, şi l-a calificat drept „periculos şi iresponsabil”, care pune în pericol securitatea energetică globală. Emiratele Arabe Unite au denunţat, de asemenea, atacul.
Iranul a enumerat o serie de instalaţii petroliere şi de gaze importante din regiune pe care le-a numit „ţinte directe şi legitime” – rafinăria Samref şi complexul petrochimic Jubail din Arabia Saudită, câmpul de gaze Al Hosn din Emiratele Arabe Unite, precum şi complexul petrochimic Mesaieed, compania Mesaieed Holding şi rafinăria Ras Laffan din Qatar.
Acestea ar trebui evacuate imediat înainte de a le lovi în următoarele ore, a transmis Teheranul.
Statele Unite şi Israelul s-au abţinut până acum să atace instalaţiile de producţie energetică ale Iranului din Golf, evitând astfel represaliile iraniene împotriva industriilor petroliere şi gaziere ale vecinilor săi.
Iranul a închis deja Strâmtoarea Ormuz, care gestionează 20% din aprovizionarea globală cu petrol şi gaze naturale lichefiate, dar ţările consumatoare au sperat că întreruperea va fi de scurtă durată, atât timp cât infrastructura de producţie a fost cruţată.
Şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a discutat miercuri la telefon cu ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, şi a afirmat că trecerea în siguranţă prin strâmtoare este o prioritate pentru Europa şi că UE susţine o soluţie diplomatică la război.
–>
